Home » Stiinta » Povestea evolutionismului este reconfirmata de Ardi!

Povestea evolutionismului este reconfirmata de Ardi!

Autor: Marc Ulieriu 03.05.2010
Pe 7 martie, Discovery Channel difuzeaza, in premiera pentru Romania, filmul documentar “Ardi, stabunica omenirii”, un program absolut senzational care prezinta descoperiri revolutionare despre evolutia omului, aducand-o in prim-plan pe Ardi, cel mai vechi hominid descoperit pana in prezent. In asteptarea acestei premiere, DESCOPERA.ro va prezinta, in exclusivitate, un incendiar interviu cu Paul Gasek, producatorul filmului, interviu din care aflam de ce descoperirea lui Ardi este capitala pentru comunitatea stiintifica, palpitanta poveste a cercetarilor care au dus la identificarea « strabunicii omenirii », de ce evolutionismul a revenit in prim plan si este mai actual ca niciodata, cum vor arata oamenii viitorului si ce este atat de special la Ardi incat o multime de publicatii si site-uri de popularizare a stiintelor, printre care si DESCOPERA.ro, a inclus-o in topul celor mai importante 10 descoperiri stiintifice din 2009.

Ardi, stabunica omenirii

Filmul documentar
„Ardi, stabunica omenirii” va avea premiera in Romania pe 7
martie, la ora 17.00
. Discovery Channel dezvaluie prin
acest program un nou capitol din istoria evolutiei umane,
prezentand investigatia care a dus la descoperirea lui
Ardipithecus ramidus (Ardi) – un hominid de 1,5 m si 50 de
kg care a trait in jungla africana in urma cu 4,4 milioane de ani
si care este ultimul stramos comun – identificat pana in prezent –
pe care oamenii il au cu maimutele, inainte ca cele doua specii sa
se diferentieze. Tinand cont de aceasta, multi cercetatori s-au
grabit sa o catalogheze pe Ardi drept faimoasa « veriga-lipsa »,
graal-ul evolutionismului, profetit de Darwin si cautat cu
inversunare de biologi si zoologi in ultimii 150 de ani. Paul
Gasek, omul care, vreme de 3 ani, a tinut secreta descoperirea lui
Ardi, pentru a-i lasa pe oamenii de stiinta sa o cerceteze in tihna
pe Ardi, este, insa, de alta parere.

Gasek (foto, jos) este producător executiv şi Senior Science
Editor/Redactor Senior pe Probleme de Ştiinţă pentru Discovery
Channel. Lucreaza în televiziune de 30 ani, dintre care ultimii
patru pentru Discovery Channel. Înainte de asta, a
lucrat ca freelancer, realizând programe pentru Discovery Channel,
Learning Channel, Animal Planet şi alte canale de televiziune.
Gasek are o serioasa pregătire ştiinţifică şi considera ca Ardi,
străbunica omenirii este probabil cel mai important program despre
o descoperire ştiinţifică la care a lucrat vreodată.

Nu descindem din cimpanzei!

Intrebare. Ce anume te-a interesat la această
descoperire a lui Ardi?
P. Gasek.
O aveam deja pe Lucy, scheletul – sau scheletul
parţial – de Australopithecus, vechi de 3,2 milioane ani,
dar nu ştiam nimic despre perioada de dinainte şi întotdeauna
consideram cimpanzeii şi gorilele drept un soi de „dubluri” pentru
strămoşii noştri străvechi. Am fost foarte încântat de faptul că
Ardipithecus ne-a demonstrat că noi nu descindem din
cimpanzei de demult. De fapt, descindem dintr-o făptură care
seamănă mai mult cu noi decât cu cimpanzeii. Asta schimbă oarecum
toate ideile noastre despre evoluţie. E o nouă perspectivă asupra
unei idei vechi şi, în loc să ghicim, de această dată avem la
dispoziţie date reale. Avem dovezi clare.

I. Practic, după descoperirea lui Ardi, mulţi au început să
rediscute despre teoria evoluţionistă a lui Darwin. După părerea
ta, cum a afectat această descoperire teoria evoluţiei?
P. Gasek.
Toate teoriile trebuie verificate cu dovezi.
Până la un moment dat, am avut-o doar pe Lucy. Dar întotdeauna a
existat o dilema importantă… Noi suntem singurele mamifere care
au mers biped. Una dintre marile taine ale stiintei a fost cum am
reuşit să ne ridicăm în poziţie bipedă şi mai ales de ce. Nu am
ştiut niciodată. O aveam pe Lucy, care trăise în urmă cu 3,2
milioane ani, dar Lucy avea deja mers biped: nu ne-a dat detalii
despre modul în care am ajuns în această poziţie. In schimb,
Ardipithecus ne-a arătat mai multe despre cum am ajuns să
avem mers biped, pentru că Ardipithecus are caracteristici
diferite: are degetul mare de la picior opozabil, dar în acelaşi
timp pelvisul ei arată că deja mergea în poziţie bipedă. Este o
făptură care se simţea în largul ei în copaci, dar şi când cobora
pe sol şi mergea în două picioare.

Astfel ne-am făcut o idee mai clară asupra modului cum arăta
ultimul strămoş comun pe care l-am avut cu cimpanzeii şi gorilele.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că această fiinţă pe care o avem
în comun cu cimpanzeii semăna mai mult cu noi decât crezuserăm până
la descoperirea ei. Mi s-a părut o idee foarte interesantă, fiindcă
ne dovedeşte că gorilele şi cimpanzeii au evoluat şi ei timp de
milioane de ani. Există anumite caracteristici ale lui
Ardipithecus care demonstrează că, deşi cimpanzeii de azi
merg sprijinindu-se în mâini, asta s-a întâmplat după ce ne-am
despărţit de acei strămoşi comuni, nu înainte. Există noi dovezi,
noi idei. Am mai aşezat la locul lor câteva piese din acest puzzle,
iar povestea evoluţiei noastre a devenit ceva mai clară.

I. Ce anume a provocat dispariţia speciei?
P. Gasek.
Nu ştim foarte exact. Avem doar o oarecare idee.
E posibil să fi fost o altă „ramură”, dar se pare că, de fapt, a
fost vorba de evoluţie, nu neapărat de dispariţie. Desigur, nimeni
n-a fost de faţă, ca să poată depune mărturie, dar sunt multe
caracteristici ale lui Ardipithecus care par să conducă
direct spre noi: mersul biped, caninii reduşi, elemente ale
poziţiei sale în mers… Nu sunt om de ştiinţă, nu mi-am luat
doctoratul în domeniu, deci nu ştiu foarte clar că
Ardipithecus ar fi dispărut, ca specie. Poate că nu a fost
aşa. Poate că specia doar a evoluat în altceva.

Darwin, evolutionismul si
marele secret

I. Ce crezi că ar fi spus Darwin, dacă Ardi ar fi fost
descoperită pe vremea lui?
P. Gasek.
Doamne! Teoria lui Darwin a fost revolutionara:
el a presupus că noi suntem urmaşii unei specii asemănătoare cu
cimpanzeii sau gorilele, cu care aveam nişte asemănări anatomice,
dar chiar şi Darwin a spus că nu ar trebui să facem speculaţii.
Cred că Darwin ar fi fost foarte fascinat. Ideea de selecţie
naturală era abia la început, era foarte nouă. Nu era acceptată de
mulţi. Darwin nu avea fosile – sau nu avea prea mult fosile – pe
care să le examineze la vremea lui. Tot ce putea să facă era să
emită supoziţii, să teoretizeze, deci nu ştiu… Cred că Darwin ar
fi zis „E extraordinar !”, fiindcă măcar aşa ar fi avut nişte
dovezi care să îi susţină teoria.

I. Ce efecte are descoperirea lui Ardi asupra
omenirii?
P. Gasek.
Intrebarea cea mai importantă pe care şi-o pun
mulţi oameni este de unde venim noi. E greu de găsit răspunsul,
deşi unii cred că îl ştiu deja. Alţii studiază dovezile ştiinţifice
şi cred că această descoperire lărgeşte orizontul originilor
noastre, permiţându-ne să ne întoarcem în timp cu încă 1,2 milioane
de ani, sugerând că anumite caracteristici ale noastre pe care le
consideram unice, în special mersul biped, au apărut mult mai
devreme decât presupuneam noi. Procesul evoluţiei către ceea ce
suntem noi astăzi a început cu cel puţin 4,4 milioane ani în urmă,
deci cred că asta schimbă ideile referitoare la originile noastre
şi modul cum am ajuns acolo unde suntem acum – aspecte care au fost
întotdeauna un mister pentru noi.

Este vorba despre mistere profunde referitoare la modul cum am
evoluat, iar acum avem nişte dovezi clare şi putem studia aceste
fosile, ne putem concentra asupra lor cu toată experienţa
ştiinţifică de care dispunem şi putem analiza acest schelet. Se
deschide astfel o nouă perspectivă asupra originilor noastre – o
perspectivă pe care nu am mai avut-o până acum. Cred că astfel vom
dobândi imens de multe cunoştinţe noi despre cine suntem şi de unde
venim.

I. A existat vreo teorie anume care a inspirat desfasurarea
cercetarilor?
P. Gasek.
Profesorul Tim White (profesor de paleontologie
la Centrul pentru Cercetări asupra Evoluţiei Umane din cadrul UCLA,
seful echipei de cercetatoril care au descoperit-o pe Ardi – n.r.)
a venit la noi la inceputul lui 2006 si ne-am dat seama că are un
subiect cu totul special. Întreaga poveste a fost păstrată strict
secretă: timp de 3 ani şi jumătate, nimeni nu a ştiut de această
descoperire incredibilă, pe care urma să o prezentăm publicului la
un moment dat. În timp ce ei lucrau la hârtiile lor, noi lucram la
filmul nostru, iar când în sfârşit ei au fost gata să facem public
anunţul, ne-am străduit să fim şi noi gata să intrăm în emisie.

Am încercat să realizăm acest proiect împreună, astfel încât
această descoperire extraordinară să fie prezentată şi publicului
larg, nu doar comunităţii ştiinţifice, prin jurnale şi alte
publicaţii ştiinţifice, academice. Am vrut să prezentăm întreaga
poveste şi în presă, fiindcă este foarte simplu să inventezi
asemenea poveşti. Aceasta este cea mai mare descoperire de acest
gen – cea mai bine păstrată şi cea mai veche fosilă. Este veriga
care ne lipsea din raţionament. Dar nu am vrut să facem un anunţ
oarecare. Am vrut să fim de o acurateţe extraordinară în relatarea
noastră, ca urmare acest film este unul dintre cele mai exacte şi
mai corecte documentare ştiinţifice la care am lucrat
vreodată.

I. Ne poti spune pe scurt cam câţi oameni au fost implicaţi
în cercetări? Şi cu ce dificultăţi v-aţi confruntat, în timpul
filmărilor pentru acest proiect?
P. Gasek.
În total, au lucrat 47 de cercetatori la
lucrările ştiinţifice. Au fost publicate 11 articole în Journal of
Science. Pe lângă cei 47 de autori, au mai fost implicaţi mulţi
alţi oameni, cercetători şi vânători de fosile, etiopieni şi
americani deopotrivă. A fost un proiect realizat de o echipă
internaţională.

Cred că primele fosile de Ardipithecus au fost
descoperite în 1992. Anunţul făcut atunci spunea că a fost
descoperit un nou hominid, dar nu se ştiau foarte multe lucruri
despre acesta, fiindcă fuseseră descoperite doar câteva oase. Apoi
în ’94 a fost găsită Ardi, care este un schelet parţial. Din 1994
până în octombrie 2009, cercetătorii au analizat, au studiat, au
prelevat mostre şi au asamblat fragmentele de fosile. Au făcut o
analiză foarte atentă, fiindcă ştiau că acest proiect este atât de
important, încât era nevoie de mare minuţiozitate.

Interesant este că Afar e un loc destul de periculos din
Etiopia, pentru că acolo trăiesc multe triburi. Arheologii au avut
nevoie de o autorizaţie de la guvernul etiopian pentru a ajunge
acolo, dar au fost nevoiţi să îi plătească şi pe cei din triburile
locale, pentru a-şi asigura protecţia. Un alt aspect interesant a
fost să îi vedem pe toţi acei academicieni săpând printre resturi,
cot la cot cu membrii triburile etiopiene şi armele lor AK47, cu
care patrulau zona.

E un loc extraordinar. E frumos, dar e parcă în mijlocul
pustiului, unde pământul se ridică deodată. Se formează acolo un
nou ocean. Pământul creaza un rift acolo, se ridică încă puţin în
fiecare an, când cad ploile. Atunci se spală sedimentele şi în
acest fel ies la suprafaţă fosilele dintre straturile de pământ. E
un loc unic. Pe parcursul a milioane de ani, fosilele au rămas
între sedimente, iar acum toate aceste sedimente sunt împinse în
sus şi toate fosilele ies la iveală. Nu doar hominizi, ci şi mii de
alte fosile – păsări, maimuţe, mici mamifere… Apoi chiar şi
frunze, grăunţe de polen şi seminţe. Cercetătorii au reuşit să
reconstituie practic tot mediul ambiant în care a trăit
Ardipithecus, folosind toate celelalte fosile găsite.

Ardi, 2012 si oamenii viitorului

I. S-a tot vorbit în ultima vreme despre 2012 ca fiind
un soi de sfârşit al lumii, dar mulţi oameni nu prea cred această
teorie. Ai învăţat din descoperirea lui Ardi ceva ce te-ar putea
ajuta să înţelegi ma bine evoluţia viitoare a omenirii?
P. Gasek.
Este o întrebare dificilă. Cred că profesorul
Tim White ar spune că e foarte dificil de prezis aşa ceva. Există
tot felul de reviste şi grupări care susţin că în viitor vom avea
plămânii şi ochii mai mari, dar vom deveni mai scunzi. Toate
acestea s-ar putea întâmpla din cauza influenţelor mediului, care
în timp ar putea să ne schimbe.

Tim spune că nu am venit din spaţiu, ci am evoluat. Facem parte
din natură, ceea ce înseamnă că suntem răspunzători pentru ceea ce
suntem astăzi, pentru lumea în care trăim şi deci şi pentru viitor.
Şi, dacă ne dorim să mai avem un viitor, trebuie să ne gândim în ce
fel facem parte din natură şi să începem să ne comportăm ca o parte
din natură.

I. Sunt semne că ar fi existat ceva şi înainte de
Ardi?
P. Gasek.
Da. Cercetătorii au găsit fosila unui hominid
chiar mai vechi, numit Ardipithecus kadabba. În limba
aramică, acest cuvânt, „Kadabba”, înseamnă „străbun, tată vechi”.
Cercetătorii lucrează în colaborare cu geologii, care identifică
vârsta diferitelor sedimente. E un aspect foarte important, pentru
că asta este singura cale de a şti cu adevărat cât de vechi sunt
aceste lucruri: trebuie să identificăm vârsta sedimentelor în care
sunt descoperite fosilele respective. Cu cât o fosilă este mai
veche, cu atât au existat mai mulţi factori care au acţionat asupra
ei, în timp. Dar au fost găsite şi fosilele unor hominizi chiar mai
vechi.

Evolutionismul pentru
sceptici

I. Dacă aş privi cu scepticism ideea evoluţiei omului, de
ce ar trebui să mă uit la programul Ardi, străbunica
omenirii?
P. Gasek.
Dacă eşti o persoană curioasă şi te întrebi care
sunt originile tale, Ardi îţi va da nişte răspunsuri. In fond, asta
este una dintre cele mai mari enigme ale omenirii: de unde venim?
care sunt originile noastre? de ce suntem aşa cum suntem? de ce
suntem singurele animale care au mers biped?

Oamenii au început să mergem în două picioare – şi iată unde a
ajuns omenirea astăzi. Oamenii sunt peste tot în lume, în timp ce
toţi cimpanzeii de pe glob ar încăpea pe un stadion mai mare. Ceva
ce am făcut noi (şi mulţi cercetători consideră că este vorba
despre mersul biped) ne-a condus pe acest drum care s-a bucurat de
un succes uriaş, în timp ce cimpanzeii au reuşit mult mai puţine,
deşi în anumite privinţe sunt poate mai evoluaţi decât noi, fiind
mult mai bine adaptaţi la mediul lor.

I. În ce fel este important pentru omul de rând să
înţeleagă ideea evoluţiei omenirii?
P. Gasek.
Indiferent cu ce ne ocupăm, in fiecare zi mergem
pe jos, pe doua picioare – şi suntem singura specie de pe Pamant
care se deplaseaza în acest mod. Specia noastră are niste elemente
unice, deci ne putem întreba când au început, cum au aparut şi care
este motivaţia fundamentală care le susţine. Cred că e foarte
important să înţelegem toate acestea.

Pe urmă, desigur, este ideea că noi facem parte din natură. Iar
Ardipithecus exact asta ne spune: că venim din natură.
Suntem deci o parte din natură şi trebuie să ne comportăm ca atare,
nu ca şi când am fi un element separat, de sine stătător. Trebuie
să respectăm natura şi să avem grijă de ea, pentru că aici sunt
originile noastre. Noi depindem de natură şi, dacă îi facem rău,
dacă o distrugem sau o punem în pericol, ne facem acest lucru nouă
înşine. Cred că ăsta este unul dintre mesajele extraordinare pe
care le transmitem prin acest program.

Nu există nicio “verigă lipsă!

I. Profesorul Tim White a declarat că Ardi nu este nici
cimpanzeu, nici om. Să fie, oare, Ardi veriga lipsă pe care oamenii
de ştiinţă şi biologii o cauta de atata amar de vreme?
P. Gasek.
Am avut o discuţie lungă cu Tim White pe această
temă. Asemenea informaţii reprezintă toate „veriga lipsă” până când
le găsim şi apoi nu mai sunt „lipsă”. E un răspuns caraghios, dar
ideea e că nu există nicio „verigă lipsă”. Asta am aflat de la Tim.
Nu există un schelet anume sau o descoperire anume care să ne ofere
răspunsul la toate întrebările referitoare la originile noastre şi
motivele pentru care suntem aşa cum suntem.

Ceea ce reuşeşte cu adevărat Ardipithecus este să facă
lumină asupra unei perioade de timp despre care nu ştiam nimic – şi
anume perioada de dinaintea celei în care a trăit Lucy. Lucy a fost
un Australopithecine. A trăit în urmă cu 3,2 milioane ani. Nu am
avut nicio fosilă mai veche decât ea – până acum. Ea avea deja
poziţia bipedă. Deja mergea în două picioare, deci nu avea cum să
ne răspundă la anumite întrebări referitoare la modul cum am reuşit
să facem acest lucru. Ardipithecus ne răspunde la mai
multe dintre aceste întrebări, dar imaginea de ansamblu încă nu
este completă.

I. O fiinţă ca Ardi putea să meargă şi pe toate cele patru
membre, dar şi numai pe cele posterioare, în poziţie bipedă, nu
?
P. Gasek.
Nu, ea nu mergea ajutându-se de mâini. Aceasta
este una dintre marile descoperiri făcute în acest caz.
Dintotdeauna, cercetatorii s-au întrebat cum arăta ultimul strămoş
pe care l-am avut în comun cu cimpanzeii şi gorilele. Cred că multă
vreme am considerat că gorilele şi cimpanzeii moderni erau un soi
de dublură, un omolog modern al acelui ultim strămoş comun. Dar
Ardipithecus ne arată că nu a fost aşa. Ea avea poziţie
bipedă, dar şi degetul mare de la picior opozabil, deci picioarele
ei funcţionau cumva „în două lumi”, după două principii. Şi în
viaţa arboricolă, şi pentru mersul pe sol.

Interesant este că mâinile ei arată încă ceva: când mergea,
această fiinţă nu se sprijinea în mâini. Deci, de la momentul când
oamenii pe de o parte, cimpanzeii şi gorilele pe de altă parte, au
luat-o în direcţii diferite – indiferent că acest moment de
despărţire s-a produs cu 8 sau cu 10 milioane de ani în urmă –
cimpanzeii şi gorilele au evoluat astfel încât să se sprijine în
mâini când merg. Acest comportament nu exista înainte de strămoşul
nostru comun. E o trăsătură care a evoluat după acel moment de
despărţire a speciilor. E o descoperire foarte importantă, fiindcă
noi am crezut dintotdeauna că şi strămoşii noştri se sprijineau în
mâini când mergeau. Nu este adevărat. Mâinile ei ne demonstrează
acest lucru. Nu există dovezi că ar fi mers sprijinindu-se în
mâini. Există dovezi care arată doar că degetul mare de la picior
era opozabil, deci laba piciorului seamănă cu cea a unei primate,
dar mâinile ei nu prezintă nici urmă de asemenea dovezi.

Această fiinţă a fost un adevărat mozaic, un soi de conglomerat
de detalii diverse şi neaşteptate, pe care nimeni nu le-ar fi putut
prognoza. Cum până la ea nu am mai avut niciun fel de dovezi, nu am
ştiut foarte clar ce să credem, deci ne-am gândit la cimpanzei şi
gorile, însă acum, după descoperirea lui Ardipithecus, apare brusc
şi îşi găseşte locul potrivit o bucată uriaşă din acest vast puzzle
al evoluţiei.

În lucrarea lui, Owen Lovejoy mai arată că masculii de
Ardipithecus aveau caninii reduşi. Toţi caninii care au
fost găsiţi în sit erau de mici dimensiuni. La primate, deci la
cimpanzei şi gorile, masculii şi chiar femelele au canini mari,
ameninţători, ascuţiţi. Masculii care aveau cei mai mari canini se
împerecheau cu femelele, fiindcă ei erau cei mai agresivi. Dar la
Ardipithecus constatăm că dinţii sunt mici, foarte
mici.

I. Cam ca ai noştri. Dar oare acesti hominizi puteau să
vorbească? Puteau să comunice între ei, aşa cum facem noi ?
P. Gasek.
Nu avem cum să ştim aşa ceva, fiindcă nu s-au
descoperit şi urme de ţesut moale. S-au găsit doar oase fosile,
deci e foarte greu de răspuns la această întrebare. Putem să ne
imaginăm doar, însă cred că un om de ştiinţă ar spune că nu putem
răspunde la această întrebare, fiindcă nu avem dovezi clare.

I. Care trăsătură a lui Ardi ţi s-a părut cea mai
fascinantă, Paul ?
P. Gasek.
Au fost mai multe, dar cred că răspunsul ar fi
„dinţii”. E greu de crezut că nişte dinţi ar putea fi atât de
interesanţi, dar femelele năşteau puii masculilor cu dinţi mai
mici, deci nu se împerecheau cu masculii care aveau dinţi mari,
agresivi. Masculii făceau altceva… Poate cooperau. Poate
străbăteau distanţe mari pe două picioare, transportând hrană.
Poate formau o pereche cu femela şi cooperau cu ea, astfel încât
femela să aibă grijă de pui, iar masculul să plece în căutarea
hranei. S-a produs o mare schimbare din punct de vedere social şi
asta mi se pare cel mai interesant, fiindcă totul pare să se lege
de această poziţie bipedă şi de caninii reduşi ca dimensiuni.

Şi am mai aflat ceva, datorită tuturor celorlalte fosile găsite:
Ardipithecus nu a apărut în savana africană, aşa cum s-a
crezut multă vreme, ci în adâncurile junglei, ceea ce e foarte
interesant. În acel sit a fost găsită una dintre cele mai mari
colecţii din toate timpurile, conţinând fosile foarte diverse. S-au
descoperit fosile de plante şi animale, în aceleaşi straturi de
pământ ca şi fosilele de Ardipithecus, iar toate aceste animale şi
plante creează eco-sistemul unei păduri.

I. În preajma fosilelor de Ardipithecus au fost
cumva găsite şi unelte ?
P. Gasek.
Nu, niciun fel de unelte. Asta e o întrebare
foarte bună. Mulţi oameni se întreabă acelaşi lucru, dar se pare că
aceste făpturi nu aveau niciun fel de unelte. Nu s-au găsit nici
măcar aşchii de cuarţ sau alte asemenea fragmente. Cred că toate
acestea apar mai târziu.

I. Ai văzut-o pe Ardi de aproape ?
P. Gasek.
Nu, am văzut doar mulajele.
Ardipithecus este ţinut sub supraveghere atentă în
Etiopia, la muzeul din Addis Abeba, însă există în film o secvenţă
care va rămâne în istorie. Am încercat să o prelungesc, dar
cercetătorii au insistat că nu era relevantă. Tim White a aşezat
cele două schelete unul lângă celălalt: Lucy şi Ardi. Avem deci o
prezentare a descendenţei noastre străvechi. A fost un moment
spectaculos. Am simţit că mi se face „pielea de găină” când am
văzut asta.

Descopera.ro si Discovery Romania te
invita la o intalnire fata in fata cu Ardi, strabunica omenirii.
Trimite-i o intrebare cat mai interesanta despre evolutia vietii /
oamenilor pe Terra si poti castiga un pachet special oferit de
Discovery Romania.

Cele mai noi articole
Când ar putea aproba Agenția Europeană pentru Medicamente vaccinul împotriva COVID-19
Când ar putea aproba Agenția Europeană pentru Medicamente vaccinul împotriva COVID-19
Motivul pentru care moneda digitală a Facebook a fost redenumită
Motivul pentru care moneda digitală a Facebook a fost redenumită
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Descoperire impresionantă în colecția unui muzeu american, un pește care a mâncat o broască care, la rândul ei, a mâncat un pește
Descoperire impresionantă în colecția unui muzeu american, un pește care a mâncat o broască care, la rândul ei, a ...
Care este rolul constituțional al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii?
Care este rolul constituțional al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii?
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
O nouă formă de imunoterapie oferă rezultate pozitive în cazul copiilor bolnavi de cancer
O nouă formă de imunoterapie oferă rezultate pozitive în cazul copiilor bolnavi de cancer
Elon Musk, desemnat afaceristul anului 2020
Elon Musk, desemnat afaceristul anului 2020
Categoria profesională cea mai afectată de impactul COVID-19
Categoria profesională cea mai afectată de impactul COVID-19
Măsuri de relaxare în Franţa şi informaţii despre vaccinare
Măsuri de relaxare în Franţa şi informaţii despre vaccinare
Extragere fără precedent la loteria din Africa de Sud: 20 de persoane au câștigat cu numerele 5,6,7,8,9 și 10
Extragere fără precedent la loteria din Africa de Sud: 20 de persoane au câștigat cu numerele 5,6,7,8,9 și 10
Noi recomandări OMS în privința măștilor de protecție
Noi recomandări OMS în privința măștilor de protecție
NASA a găsit o explicație pentru obiectul misterios care orbitează Pământul
NASA a găsit o explicație pentru obiectul misterios care orbitează Pământul
5 lucruri pe care nu le știai despre Toyota Yaris, candidată la Mașina Anului 2021 în România
5 lucruri pe care nu le știai despre Toyota Yaris, candidată la Mașina Anului 2021 în România
Leziuni pulmonare „ascunse” cauzate de COVID-19, identificate printr-o nouă metodă de imagistică
Leziuni pulmonare „ascunse” cauzate de COVID-19, identificate printr-o nouă metodă de imagistică
Armata SUA a încercat să transforme mingile de fotbal american în grenade antitanc în anii 1970
Armata SUA a încercat să transforme mingile de fotbal american în grenade antitanc în anii 1970
Participare numeroasă la primul Festival al Științei pentru copii desfășurat online
Participare numeroasă la primul Festival al Științei pentru copii desfășurat online
Constituţia din Transilvania care i-a marginalizat pe români mai bine de 150 de ani
Constituţia din Transilvania care i-a marginalizat pe români mai bine de 150 de ani