Home » Stiinta » Svalbard, speranta de dupa apocalipsa

Svalbard, speranta de dupa apocalipsa

Autor: Safta Alexandru 06.22.2010
O viziune optimista asupra omenirii ar spune ca, pe masura ce anii trec, natiunile lumii se coalizeaza, oamenii evolueaza, popoarele – ca intreg – se “civilizeaza”, iar competentele de orice – tehnologice si cognitive – fel sporesc. Toate tind sa garanteze consens, efort unificat, capacitatea de a ne opune dezastrelor de orice fel. Si totusi, subiectul apocalipsei este din ce in ce mai discutat in societatile moderne, iar Armaghedonul parca sta ca drobul de sare deasupra noastra. Sfarsitul lumii este asteptat si prevestit din orice directie: de la factorul uman – razboaie, poluare, incalzire globala si dezechilibrarea ciclurilor naturale ale planetei prin activitati iresponsabile, pana la evenimente independente de noi – coliziuni cu asteroizi, cutremure sau furtuni solare. Prin urmare, diverse organizatii internationale s-au mobilizat deja, prevazatoare, si au procedat la asigurarea unor masuri de conservare a vietii si a lumii vii, asa cum o cunoastem, in eventualitatea unei extinctii a speciei umane. Cel mai prolific, in acest sens, este seiful de seminte Svalbard, amplasat in insula norvegiana Spitsbergen, din izolatul arhipelag arctic Svalbard.

Cine construieste noua Arca?

Svalbard este o banca de seminte securizata, construita
pentru a prezerva o larga varietate de seminte de plante originare
din toate colturile lumii intr-un depozit subteran
. Seiful
de seminte gazduieste mostre duble, sau copii de rezerva pastrate
in bancile de gene de pe toata planeta. Seiful de seminte este un
fel de asigurare in vederea pierderii semintelor pastrate in
bancile de gene, dar si un refugiu pentru seminte in eventualitatea
unor crize puternice regionale sau globale.

Insula Spitsbergen se afla la o distanta de aproximativ
1.300 kilometri de Polul Nord
. Seiful de seminte este
administrat sub egida unui acord trilateral intre guvernul
norvegian, Trustul Global al Diversitatii Culturilor Agricole
(GCDT) si Centrul Nordic de Resurse Genetice. Constructia seifului
de seminte, care a costat aproximativ 9 milioane de dolari, a fost
in intregime finantata de Guvernul Norvegiei, iar stocarea
semintelor in incinta seifului este gratuita. Costurile
operationale sunt suportate de Norvegia si de catre GCDT. Primele
fonduri din partea Trustului au venit din partea Fundatieti Bill
& Melinda Gates, a Regatului Unit al Marii Britanii, Norvegiei,
Australiei, Elvetiei si Suediei. Finantari au venit inclusiv din
tari aflate in stadiu de dezvoltare: Brazilia, Columbia, Etiopia si
India.

Banca Nordica de Gene (NGB) a stocat o rezerva din germinoplasma
plantelor nordice sub forma unor seminte inghetate, intr-o mina de
carbuni abandonata din Svalbard, inca din 1984. NGB a depozitat
peste 10.000 de mostre de seminte provenind de la mai mult de 2.000
de varietati cultivate din 300 de specii diferite, de-a lungul
anilor.

Aditional, mostre de seminte din Africa de Sud au fost duplicate
in siguranta alaturi de colectia nordica, timp de mai multi ani.
Atat colectiile nordice, cat si cele africane au fost transferate
in noua constructie a Seifului Global de Seminte Svalbard. De la 1
ianuarie 2008, Banca Nordica de Gene este o parte integrata a nou
formatului Centru Nordic de Resurse Genetice.

Cum functioneaza baza?

Primii ministri ai Norvegiei, Suediei, Finlandei, Danemarcei si
Islandei au participat la o ceremonioasa „asezare a primei pietre”
a seifului la data de 19 iunie 2006. Banca de seminte este
construita la 120 de metri in interiorul unui munte de gresie din
Svalbard
. Banca este dotata cu un numar sporit de foarte
eficiente sisteme de securitate. Semintele sunt impachetate in
pachete speciale, sigilate la cald, pentru eliminarea umezelii.

Cladirea este gestionata de Centrul Nordic de Resurse Genetice,
desi nu exista un staff permanent la fata locului. Spitsbergen a
fost considerata ideala datorita lipsei sale de activitate
tectonica si permafrosului ei, amandoua sustinand procesul de
prezervare. Amplasarea, la 130 metri deasupra nivelului
marii, va asigura pastrarea uscata a locului chiar si in
eventualitatea topirii calotelor de gheata
. Carbunele
exploatat local ofera si energia necesara unitatilor refrigerante,
care racesc semintele la standardul recomandat international de -18
grade Celsius.

Chiar daca echipamentul cedeaza, cel putin cateva saptamani vor
trece inainte ca temperatura sa creasca pana la nivelul de -3 grade
Celsius al patului de gresie dimprejurul seifului. Anterior
construirii, un studiu de fezabilitate a determinat ca
seiful ar putea prezerva seminte ale majoritatii culturilor
agricole timp de sute de ani. Unele seminte, inclusiv acelea de
grane importante, ar putea supravietui cu mult mai mult, poate
chiar mii de ani.

Seiful Global de Seminte Svalbard s-a deschis oficial la 26
februarie 2008. Aproximativ 1,5 milioane de mostre diferite de
seminte de culturi agricole exista in prezent in interioriul sau.
Varietate si volumul semintelor stocate va depinde de numarul
tarilor participante – seiful avand capacitatea de a conserva 4,5
milioane de mostre. Cinci la suta din semintele continute de seif,
aproximativ 18.000 de mostre cu 500 de seminte fiecare, au venit de
la Centrul de Resurse Genetice din Olanda, parte a Universitatii
Olandeze Wageningen.

Cutia neagra a genelor

Misiunea Seifului de Seminte Svalbard este aceea de a oferi o
plasa de siguranta impotriva unei pierderi accidentare a
diversitatii bancilor de gene traditionale. In timp ce majoritatea
lumii a rezonat cu ideea eventualei utilitati a seifului in cazul
unei catastrofe regionale sau
globale
, el va fi cu siguranta mai frecvent accesat
atunci cand bancile de gene isi vor pierde mostrele din pricina
proastei ingrijiri, accidentelor, defectarii echipamentelor,
reducerilor de fonduri si dezastrelor naturale. Astfel de
evenimente se intampla cu o oarecare regularitate. In anii trecuti,
unele banci de gene nationale au fost distruse de razboaie si
conflicte civile. Exista aproximativ 1.400 de colectii de
diversitati agricole in lume
, dar multe se afla in
teritorii instabile din punct de vedere politic sau in medii
amenintate.

Mostrele de seminte gazduite in seif sunt copii ale acelora
stocate in depozitele bancilor de gene. Cercetatorii, botanistii si
alte grupuri care isi doresc acces la mostre nu pot obtine acest
lucru la nivelul seifului; in schimb, trebuie sa solicite mostre
din depozitele bancilor de gene. Acestea, vor fi, in cele mai multe
cazuri, accesibile conform cu termenii si conditiile Tratatului
International asupra Resurselor Genetice de Plante pentru Hrana si
Agricultura, aprobat de 118 parti (state).

Seiful de seminte functioneaza ca o cutie de valori a
unei banci.
Banca detine cladirea, iar deponentul detine
continutul cutiei sale. Guvernul Norvegiei detine seiful, iar
bancile care depun detin semintele pe care le-au trimis. Depozitul
de mostre de la Svalbard nu constituie un transfer legal de resurse
genetice. In terminilogia bancilor de gene, acesta este denumit un
aranjament de tipul „cutie neagra”. Fiecare deponent semneaza o
Intelegere de Predare cu NordGen.

Intelegerea stabileste clar ca statul norvegian nu pretinde
drepturi de posesia asupra mostrelor depozitate, acestea ramanand
la deponent, care are singurul drept de a accesa aceste materiale
in seif. Nimeni nu are, desigur, acces la semintele altcuiva,
stocate in seif. Lista de deponenti la Seiful de Seminte Global
Svalbard poate fi gasita in cadrul bazei de date online a seifului,
gestionata de NordGen. Semintele sunt stocate in plicuri sigilate,
apoi introduse in containere de plastic introduse in rafturi
metalice inchise.

Criogenia salveaza omenirea

Camerele de depozitare mentin o temperatura de -18 grade
Celsius
. Temperatura scazuta si accesul limitat de oxigen
asigura o activitate metabolica scazuta si intarzie imbatranirea
semintelor. Permafrostul din jurul seifului va ajuta la mentinerea
temperaturii mici a semintelor, in caz ca rezerva de electricitate
care asigura raceala se defecteaza. Trustul de Culturi Agricole
Globale (GCDT) a jucat un rol cheie in planificarea seifului si
coordoneaza transporturi de mostre catre acesta in conjunctie cu
Centrul Nordic de Resurse Genetice.

Trustul va asigura in cea mai mare masura fondurile anuale
necesare operarii facilitatii, in timp ce guvernul
norvegian ca finanta mentenanta in sine a structurii, care se
ridica in jurul sumei de 150.000 dolari pe an.
Cu ajutor
de la Fundatia Bill & Melinda Gates si de la alti donatori,
GCDT asista banci de seminte selectionate din tari aflate in prag
de dezvoltare, precum si centre internationale de cercetare
agricola, in impachetarea si expedierea semintelor catre seiful
norvegian. Un Consiliu International a fost stabilit pentru a
asigura calauzire si consfatuire. Acesta va fi alcatuit din membri
ai Organizatiei pentru Hrana si Agricultura, ai Tratatului
International asupra Resurselor Genetice ale Planetelor, precum si
din cei ai altor institutii internationale.

Semintele pazite din Munte

In cadrul ceremoniei de aniversare a unui an de existenta a
seifulul Svalbard, peste 90.000 de mostre de seminte agricole au
fost plasate spre stocare, ducand numarul total de mostre
la 400.000
. Intre noile seminte au fost incluse 32 de
varietati de cartofi din bancile de gene nationale ale Irlandei si
20.000 de noi mostre provedind de la Serviciul de Cercetare in
Agricultura al SUA. Alte mostre de seminte au venit din Canada si
Elvetia, dar si din Columbia, Mexic si Siria.

Transportul naval de patru tone a ridicat numarul total
de seminte pastrate in seif la peste 20 de milioane
.
Acesta contine acum mostre provenind de la o treime din cele mai
importante varietati de culturi agricole. Mai trebuie mentionat ca
Seiful Global de Seminte Svalbard a fost catalogat pe locul 6 in
randul celor mai bune inventii ale anului 2008. In plus, recent, pe
data de 10 martie a acestui an, renumerotarea semintelor de la
Svalbard a conchis depasirea a unei jumatati de milion de
mostre.

Fiecare mostra poate contine pana la 500 de
seminte
, astfel incat numarul total de seminte stocate in
prezente se apropie de aproximativ 250 de milioane de seminte
individuale. Aceasta situatie este de natura sa ne dea emotii
amestecate, pentru ca, in timp ce performanta indica faptul ca
Svalbard este noul standard de aur al diversitatii, ea anunta si
faptul ca va veni o vreme cand sistemele noastre agricole se vor
afla pe marginea prapastiei.

Referitor la siguranta seifului, daca muntele de zapada ce il
inconjoara si ursii polari care traiesc in regiune nu sunt de ajuns
sa ii tina la distanta pe curiosi, atunci, cu siguranta cele patru
randuri de usi groase din otel, vor reusi cu certitudine acest
lucru. Cheile sunt codate astfel incat sa permita accesul la
diferite niveluri ale facilitatii, nu toate cheile deschid toate
usile.

Seiful de Seminte reprezina un raspuns la cerintele comunitatii
internationale, in ceea ce priveste furnizarea celei mai eficiente
cu putinta modalitati de siguranta pentru diversitatea agricola
mondiana, ideea in sine datand din perioada anilor ’80. Totusi,
doar odata cu venirea in forta a Tratatului International asupra
Resurselor Genetice Vegetale pentru Hrana si Agricultura si cu o
retea legala de acorduri internationale pentru conservarea si
accesarea diversitatii culturilor agricole, Seiful a devenit o
posibilitata practica. Izolat, aeroportul din Svalbard este cel mai
nordic punct din lume unde si de unde se opereaza zboruri
programate – de obicei o singura aterizare pe zi. Timp de
aproape patru luni pe an, insulele sunt invaluite in intunericul
noptii polare.

Seiful Global de Seminte Svalbard a atras atentia presei din
toata lumea. Acest lucru a reprezentat, in cea mai mare masura, un
lucru bun, deoarece problema diversitatii granelor a fost ingoranta
prea mult timp, in ciuda importantei sale colosale pentru
bunastarea si supravietuirea oamenilor.

Seiful Svalbard mai dispune insa si de o alta functie, atat
pentru identificare, cat si pentru infrumusetare, daca se poate
spune astfel: este vorba despre spectaculoasa opera de arta a
artistei Dyveke Sanne, un soi de panou caleidoscopic, obtinut din
prisme reflectorizante si oglinzi, dispus pe fatada constructiei,
ce va face posibila localizarea sa de la distanta, atat pe timp de
zi cat mai ales pe intuneric, prin reflectarea luminii soarelui sau
a unor surse luminoase artificiale.

*

CITESTE SI: