Prima pagină Timp Liber

Minunata lume noua

08.31.2009 | ● Vizualizări: 465
Minunata lume noua     no tags + zoom
Galerie foto (1)

Literatura secolului XX ne-a lasat multe viziuni pesimiste asupra viitorului omenirii si putine optimiste. Daca de la sfarsitul Evului Mediu pana in secolul al XIX-lea literatura abunda in utopii (Utopia lui Th. Morus, Cetatea soarelui, de Campanella, Gargantua si Pantagruel - Rabelais, Calatoriile lui Gulliver - Swift etc.), secolului XX pare sa-i fie caracteristica distopia (prin H.G. Wells, A. Zinoviev, A. Huxley, Ray Bradbury, G. Orwell, Andrei Platonov etc.). De ce acest lucru?

Autor: Aldous Huxley

Editura:Polirom

Romanul Minunata lume noua, al scriitorului britanic Aldous Huxley, la o prima vedere pare o utopie, si nu o distopie. Totusi, societatea perfecta imaginata de autor este una in care individul este controlat inca dinainte de a se naste si conditionat sa aiba o anumita personalitate, anumite valori si sa indeplineasca anumite functionalitati in cadrul societatii. Totalitarismul minunatei lumi noi rezida tocmai in acest control total al natalitatii si al esentei psihice indivizilor. Eugenia, in lumea imaginata de Huxley, inlocuieste selectia naturala a indivizilor, fiind completata de manipularea genetica si de conditionarea timpurie pentru a da nastere unei societati perfecte, formata din cinci caste: indivizi Alfa (pentru functii de conducere), Beta (indivizi cu un nivel ridicat de inteligenta), Gama si Delta (cu un nivel mediu de inteligenta) si Epsilon (pentru functii care nu necesita inteligenta). Familia nu mai exista in aceasta societate, deoarece toti membrii ei sunt creati artificial - insasi ideile de parinti sau de casatorie ori de iubire (in sens de atasament profund fata de o persoana) provoaca repulsie personajelor din roman.



Unele elemente din lumea imaginata de autor pot fi regasite in tendintele actuale ale societatii noastre. Cultura media, de exemplu, este o cultura pur distractiva, senzoriala si seducatoare, valorizand pozitiv principiile utilitarismului, iar publicitatea, prin amploarea ei, dar mai ales prin caracterul ei repetitiv, este o forma de sugestionare a indivizilor (inca din copilarie, pentru multi!) chiar catre acea forma de fericire imaginata de Huxley: o fericire bazata pe confort, bunastare, igiena, activism, distractie, pe cultul sanatatii fizice si satisfacerea pulsiunilor erotice. O societate care pune in miscare la nivel global asemenea resorturi este insa in pericol de a fi foarte usor de manipulat, subminand constiinta si libertatea indivizilor.

Citeste continuarea pe bookblog.ro

Tag-uri: carte | recenzie | bookblog