Muzeul Naţional al Ţăranului Român găzduieşte Târgul Mărţişorului

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani, relatează Mediafax.

Obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană şi devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi mai nou cadou, povestea mărţişorului supravieţuieşte în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la mărţişorul virtual.

• Test de cultură generală. Cum rămâne aprinsă torța Olimpică?
• Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să…

Povestea mărţişorului a început la Muzeul Ţăranului acum 15 ani şi mai bine. Tineri, studenţi, artişti, meşteri şi, în anii din urmă, designeri şi arhitecţi au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoţită de o debordantă imaginaţie şi simţ ludic. Târgul a creat pentru publicul bucureştean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea şi diversitatea mărţişoarelor reuşind să schiţeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspiraţie, lumea şi mitologia ţărănească ori imaginează noi forme ale creativităţii: de la obiectul manufacturat şi reciclat, care foloseşte materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, bandă desenată sau personaje şi semne imaginate pe o multitudine de materii neconvenţionale.

Şnur alb şi roşu de mătase, lânică şi bumbac, hârtie de ziar, seminţe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotiţe de ceas, metal, taste de computer, răşină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră şi flori, etamină, mărgele şi tot atâtea tehnici şi stiluri fac din Târgul Mărţişorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

Alături de participanţii invitaţi la târg se numără, ca în fiecare an, şi şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfăşoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii şi sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenită accesoriu tradiţional al Târgului Mărţişorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci şi alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare şi Buzău, miere, dulceţuri – Ilfov, ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa.

Sâmbătă, 25 februarie, între orele 14 şi 16, cei mici, însoţiţi de părinţi, sunt invitaţi să înveţe cum să răsucească firele alb şi roşu, la un atelier de mărţişoare tradiţionale cu meşteriţa Genoveva Sauciuc.

Târgul este deschis între 25 februarie – 1 martie 2017, între orele 10 – 18. Loc de desfăşurare: curtea interioară a MNŢR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, sala Foaier. În acest an, lucrările de consolidare ale clădirii au determinat restrângerea spaţiului pentru târg şi limitarea numărului de participanţi, informează reprezentanţii MNŢR.

Biletul de de intrare costă 4 lei preţ întreg, 2 lei preţ redus (elevi, studenţi, pensionari).

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Ocolul pământului în 80 de costume

„Aşezările germane din Basarabia” – expoziţie de fotografie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

De ce găzduieşte Muzeul Ţăranului expoziţia „Lumea maneliştilor”? (GALERIE FOTO)

Între Bucureşti şi Africa: Puterea diversităţii culturale