Romfilatelia va introduce emisiunea aniversară de mărci poştale „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”

Romfilatelia va introduce miercuri în circulaţie emisiunea aniversară „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”. Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei asociază grafic ziarul „Steaua Dunării”, principalul organ de presă al mişcării unioniste, alături de portretul celui care avea să îi fie pe lângă fondator şi redactor, Mihail Kogălniceanu.

Un al doilea portret al lui Kogălniceanu, ce se află în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, este reprezentat pe timbrul cu valoare de 8 lei. Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României Moderne, iar biografia sa se confundă cu însăşi istoria acestui secol. Opera politică şi diplomatică a lui Kogălniceanu poate fi ordonată prin cronologia momentelor esenţiale în care s-a desfăşurat: fruntaş al mişcării paşoptiste, purtător de cuvânt al generaţiei mişcării, elaborator de program de acţiune pentru realizarea idealurilor epocii sale. Kogălniceanu reprezintă un personaj de bază al propagandei unioniste şi principal înfăptuitor (alături de Al. I. Cuza) al actului Unirii de la 1859, scrie Mediafax.

• Cum îi sprijinim pe cei care au pierdut pe cineva drag ori sunt la final de…
• Gardieni, creatori și simboluri ale puterii: Dragonii nu au fost întotdeauna personaje negative

În martie 1840 Mihail Kogălniceanu a deschis o editură şi o tipografie proprie care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el printre care şi „Dacia Literară”. La 10 noiembrie 1852 s-a căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), la Iaşi. Tot în acest an a publicat „Letopiseţul Ţării Moldovei” în trei volume. Trei ani mai târziu, a fondat, tot la Iaşi, ziarul „Steaua Dunării”. După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogălniceanu a fost ales membru în Comisia Centrală, care avea obligaţia elaborării unei legi comune pentru cele două Principate (1859 – 1860). În perioada 1860 – 1861, Kogălniceanu a fost şeful Guvernului din Moldova. El a ţinut în Parlament celebrul său discurs „Despre împroprietărirea ţăranilor”. A militat pentru formarea unui singur guvern şi alegerea unei singure capitale pentru statul care va purta, începând cu anul 1862, numele de România. Începând cu anul 1863, Kogălniceanu a deţinut importante funcţii în conducerea statului: prim-ministru, ministru de interne şi ministru de externe. În Adunarea Deputaţilor din 9 mai 1877, Kogălniceanu a proclamat Independenţa de Stat a României. Kogălniceanu a fost ales, la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română). Miercuri, începând cu ora 11.00, va avea loc şi o sesiune de comunicări dedicate împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Mihail Kogălniceanu în Aula Academiei Române. Departamentul Cultură Life, [email protected] de mărci poştale de ziua lui Mihail Kogălniceanu BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Acum 200 de ani, la 6 septembrie 1817, se năştea Mihail Kogălniceanu, lider al culturii şi istoriei României Moderne. Romfilatelia i-a dedică marelui cărturar o emisiune de mărci poştale cu titlul „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”.

Romfilatelia va introduce miercuri în circulaţie emisiunea aniversară „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”. Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei asociază grafic ziarul „Steaua Dunării”, principalul organ de presă al mişcării unioniste, alături de portretul celui care avea să îi fie pe lângă fondator şi redactor, Mihail Kogălniceanu. Un al doilea portret al lui Kogălniceanu, ce se află în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, este reprezentat pe timbrul cu valoare de 8 lei. Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României Moderne, iar biografia sa se confundă cu însăşi istoria acestui secol.

Opera politică şi diplomatică a lui Kogălniceanu poate fi ordonată prin cronologia momentelor esenţiale în care s-a desfăşurat: fruntaş al mişcării paşoptiste, purtător de cuvânt al generaţiei mişcării, elaborator de program de acţiune pentru realizarea idealurilor epocii sale. Kogălniceanu reprezintă un personaj de bază al propagandei unioniste şi principal înfăptuitor (alături de Al. I. Cuza) al actului Unirii de la 1859. În martie 1840 Mihail Kogălniceanu a deschis o editură şi o tipografie proprie care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el printre care şi „Dacia Literară”. La 10 noiembrie 1852 s-a căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), la Iaşi. Tot în acest an a publicat „Letopiseţul Ţării Moldovei” în trei volume. Trei ani mai târziu, a fondat, tot la Iaşi, ziarul „Steaua Dunării”.

După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogălniceanu a fost ales membru în Comisia Centrală, care avea obligaţia elaborării unei legi comune pentru cele două Principate (1859 – 1860). În perioada 1860 – 1861, Kogălniceanu a fost şeful Guvernului din Moldova. El a ţinut în Parlament celebrul său discurs „Despre împroprietărirea ţăranilor”. A militat pentru formarea unui singur guvern şi alegerea unei singure capitale pentru statul care va purta, începând cu anul 1862, numele de România. Începând cu anul 1863, Kogălniceanu a deţinut importante funcţii în conducerea statului: prim-ministru, ministru de interne şi ministru de externe. În Adunarea Deputaţilor din 9 mai 1877, Kogălniceanu a proclamat Independenţa de Stat a României. Kogălniceanu a fost ales, la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română). Miercuri, începând cu ora 11.00, va avea loc şi o sesiune de comunicări dedicate împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Mihail Kogălniceanu în Aula Academiei Române.