Home » D:News » De ce înşală bărbaţii mai des decât femeile? Cercetătorii au aflat răspunsul

De ce înşală bărbaţii mai des decât femeile? Cercetătorii au aflat răspunsul

De ce înşală bărbaţii mai des decât femeile? Cercetătorii au aflat răspunsul
Publicat: 25.09.2013
Un studiu publicat recent sugerează că bărbaţii cedează tentaţiilor sexuale mai des decât femeile – spre exemplu, înşelându-şi partenerele – deoarece au parte de impulsuri sexuale mai puternice, nu pentru că au un autocontrol mai slab.

Alte cercetări mai vechi au arătat că bărbaţii sunt mai predispuşi decât femeile să urmărească parteneri romantici „nepermişi”. Până acum, însă, nu fusese descoperită vreo explicaţie pentru această diferenţă între sexe.

O posibilă explicaţie pentru acest efect este aceea că bărbaţii au parte de impulsuri sexuale mai puternice decât femeile. O a doua posibilitate este aceea că femeile au un simţ al autocontrolui mai dezvoltat decât bărbaţii. Noul studiu susţine prima ipoteză şi oferă noi indicii despre originile evoluţionare ale oamenilor.

„Per total, aceste studii sugerează că bărbaţii sunt mai predispuşi să cedeze la tentaţiile sexuale deoarece tind să aibă un impuls sexual mai puternic decât femeile”, spune Natasha Tidwell, student doctoral în cadrul departamentului de psihologie al Texas A&M University şi totodată autoarea noii cercetări.

„Atunci când oamenii folosesc autocontrolul într-o anumită situaţie, diferenţa de comportament dintre sexe se reduce foarte mult. Este logic ca autocontrolul, ce are origini evoluţionare relativ recente în comparaţie cu impulsurile sexuale, ar funcţiona într-un mod similar şi la fel de eficient la bărbaţi şi femei”, spune Tidwell.

Studiul publicat în jurnalul Personality and Social Psychology Bulletin a fost compus din două experimente separate: primul stabilea cum au reacţionat cele două sexe la tentaţii sexuale din propriul trecut, iar în cel de-al doilea testau impulsurile sexuale şi autocontrolul într-un test de reacţie rapidă.

Pentru a testa prima ipoteză, cercetătorii au recrutat 218 participanţi la studiu (americani, 70 bărbaţi, 148 de femei).

Participanţii la studiu au fost rugaţi să-şi amintească şi să descrie o atracţie faţă de o persoană de sexul opus care nu era disponibilă sau care era incompatibilă. Apoi, voluntarii au răspuns la întrebările dintr-un sondaj ce măsura intensitatea impulsului sexual, încercările de controlare a impulsului sexual şi comportamentele rezultate.

„Atunci când bărbaţii reflectau asupra comportamentului sexual din trecut, ei raportau percepţia unor impulsuri relativ mai puternice şi acţionau în urma acestor impulsuri mai des decât femeile”, relatează Tidwell.

În schimb, bărbaţii şi femeile nu difereau în ceea ce priveşte apelării la autocontrol.

„Când bărbaţii şi femeile spuneau că au apelat la autocontrol în situaţii sexuale, intensitatea impulsului sexual nu prezicea cât de des recurgea vreunul din sexe la sex «nepermis»”, afirmă Tidwell.

„Bărbaţii au o capacitate de autocontrol la fel de dezvoltată ca femeile. Totuşi, dacă bărbaţii nu reuşesc să folosească autocontrolul, impulsurile lor sexuale pot  fi destul de puternice. Aceasta este de multe ori situaţia în care are loc actul de înşelare”, spune Tidwell.

Pentru a măsura intensitatea impulsului sexual în raport cu intensitatea impulsului de control, cercetătorii au recrutat 600 de studenţi (326 de bărbaţi, 274 de femei) pentru a participa la un „joc de alegere a partenerului”.

Participanţilor li se arăta pentru o perioadă foarte scurtă de timp imagini cu indivizi de sex opus; imaginile erau etichetate fie „bun pentru tine”, fie „rău pentru tine”. Participanţii erau rugaţi să accepte sau să respingă potenţialii parteneri în funcţie de eticheta generată de computer. Când li se arătau imagini cu indivizi atrăgători şi neatrăgători, participanţii erau instruiţi să accepte şi să respingă în funcţie de etichetele generate de computer. În unele cazuri, participanţilor li se cerea să-i accepte pe indivizii atrăgători şi să-i respingă pe cei neatrăgători, iar în alte cazuri participanţilor li se cerea să acţioneze contrar dorinţelor lor şi să respingă indivizii atrăgători şi să-i accepte pe cei neatrăgători.

Bărbaţii simţeau un impuls mult mai puternic să „accepte” partenerele atrăgătoare decât pe cele neatrăgătoare, iar acest impuls explica parţial de ce bărbaţii obţineau rezultate mai proaste în acest test decât femeile. Acelaşi test estimează abilitatea persoanelor de a-şi controla propriile reacţii, iar bărbaţii nu demonstrau o abilitate mai redusă de a-şi controla reacţiile în comparaţie cu femeile, astfel că ipoteza cercetătorilor era confirmată.

Sursa: The University of Texas at Austin

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase