Home » Revista Descopera » Editorial » ERA COMPUTERELOR cu foarte multe creiere

ERA COMPUTERELOR cu foarte multe creiere

Publicat: 08.07.2008
Cei mai importanti jucatori din industria de IT&C continua sa afirme ca revolutia computerelor este de-abia la inceput. Aflandu-ma la unul dintre cele mai asteptate geekfesturi din acest an, am inteles si de ce: platforme Multi Core, lumi virtuale fotorealiste, interactiuni intime intre corpul uman si diverse aplicatii software – cei mai multi dintre noi nici nu-si pot inchipui cat de mult se va schimba lumea in urmatorii cinci ani. Eu am fost ca Toma: n-am crezut pana am atins.

Totul sa fie wireless!

In vreme ce procesoarele si dispozitivele mobile Intel continua sa isi reduca dimensiunile, cererea pentru niveluri de performanta si experiente de internet demne de notebookuri sau desktopuri mari este in continua crestere. In prezent, in Japonia si in SUA, numarul de echipamente mobile cu conexiune la internet este de trei ori mai mare decat al clasicelor computere, iar trendul acesta e ascendent si va deveni global. De aceea, Mobile Internet Devices (MID), aparatele de tipul totul intr-unul, care se intersecteaza la granita dintre comunicare, entertainment si business, vor fi cheia viitorului: ele vor deveni mai importante decat laptopurile si desktopurile clasice si le vor depasi pe acestea din urma in relatia cu internetul.

In a doua jumatate a acestui an si in 2009, piata de MID-uri va exploda: se vor lansa peste 25 de branduri si sisteme de operare diferite. Cercetatorii Intel studiaza acum tehnologii care vor permite unor dispozitive mobile de acces la internet cu dimensiuni reduse sa recunoasca mediul inconjurator si sa interactioneze cu acesta prin interfete pentru limbaj/comenzi vocale complexe, astfel incat experienta consumatorului sa nu fie limitata de dimensiunile dispozitivului. De asemenea, Intel lucreaza intens la optimizarea vietii bateriilor: incepand cu anul urmator, un MID va putea functiona neintrerupt 12 ore pe post de player audio-video, internet browser, aparat foto-video, telefon mobil, office si organizer. In plus, urmatoarea versiune a cipului Atom Intel – care nu este mai mare decat o moneda de 10 bani si echipeaza astazi cele mai multe MID-uri – va avea performantele de calcul ale unui Core 2 Duo si se va lansa la inceputul lui 2009.Imaginati-va o combinatie intre lumea virtuala din Matrix, dispozitivele de realitate augmentata din Minority Report si mobilitatea unui Jumper. Nu veti avea decat o foarte mica idee despre modul in care ne vom folosi de computerele cu multe creiere si despre descoperirile pe care le vom realiza prin intermediul lor.

Protectia mediului – o necesitate

In industria de IT&C, tehnologiile care protejeaza mediul raspund la o dubla necesitate: dincolo de faptul ca marii producatori se raliaza unei cauze etice nobile, care deseori se traduce in norme si standarde de functionare, in acest caz specific, o mai mare grija fata de mediu inseamna si o tehnologie mai performanta. Asta deoarece imbunatatirea performantelor computerelor este dependenta si merge mana in mana cu reducerea consumului de energie si deci a necesarului de electricitate. Astfel, cercetatorii Intel exploreaza o noua tehnica de gestionare a consumului de energie, care ar putea sa redefineasca atat comportamentul, cat si exigentele de gestionare a energiei pentru computerele viitorului. Tehnologiile utilizate de aceasta tehnica, denumite colectiv Platform Power Management, opereaza prin monitorizarea permanenta a modificarilor in functionarea unui computer si prin reducerea inteligenta a consumului de energie sau chiar prin deconectarea unor portiuni intregi din sistem atunci cand nu sunt utilizate. Primele teste au demonstrat ca asa se realizeaza o economie de energie de peste 30%, iar in urmatorii doi ani, cercetatorii Intel vor face posibila o reducere de 50% in consumul de energie, indiferent ca un computer va avea timpi morti sau va lucra intens. In nici cinci ani de zile, de Platform Power Management vor beneficia toate device-urile cu procesor cu arhitectura Intel, de la computere, notebookuri si MID-uri, pana la servere de inalta performanta.

Tehnologiile de sanatate

De aproape zece ani, un important segment al cercetarilor care se desfasoara la Intel urmareste crearea unor tehnologii inovatoare, care sa imbunatateasca serviciile de ingrijire la domiciliu a persoanelor in varsta sau a celor care sufera de boli cronice. Device-uri personalizate, bazate pe aceste tehnologii, reduc semnificativ cheltuielile pe care sunt nevoiti sa le faca bolnavii, ii scutesc pe acestia de pierderea timpului si relaxeaza sistemele nationale de sanatate. De exemplu, in cadrul Centrului de Cercetari asupra Tehnologiilor pentru un Stil de Viata Independent (TRIL), o colaborare intre Intel Corporation si Guvernul Irlandei a dus la inventarea lui BioMOBIUS™, o platforma modulara de computing, cu cost scazut, care poate fi adaptata cu usurinta pentru conceperea rapida a unui instrument de cercetare si monitorizare, intr-o maniera simpla, de catre persoane cu cunostinte tehnice limitate. Alt device Intel este un sistem de analiza a pasului care dezvaluie factori esentiali in felul de a pasi al unei persoane (stilul sau ritmul miscarii in mersul pe jos) si stabileste riscul producerii unei caderi. In sfarsit, la Research@Intel Day am mai vazut un sistem mobil prin care un supraveghetor ii poate monitoriza pe cei pe care-i are in grija, prin intermediul unui ceas pe care-l poarta la mana si al unor stimuli de marimea unor pastilute, pe care ii implanteaza in cele mai uzuale obiecte ale bolnavului. Astfel de aparate transforma telemedicina si, de ce nu, internetmedicina in solutii practice pentru orice persoana in varsta.

Research@Intel Day 2008

Foto: Marc Ulieriu

In partea de nord a statului american California, incepand cu a doua jumatate a secolului XX, in diverse orasele cu populatii nu mai mari de 50-60.000 de locuitori, au inceput sa fie infiintate mai multe companii micute care produceau cipuri fabricate din siliciu. Alegerea locatiei se datora, in primul rand, politicii fiscale foarte permisive din acea vreme in California. In plus, micii, dar vizionarii investitori nu aveau bani suficienti pentru a-si deschide sediile in San Francisco; prin urmare, s-au pozitionat prin preajma orasului, la o ora-doua de mers cu masina, in zona metropolitana numita San Francisco Bay Area. Incet-incet, despre concentrarea din ce in ce mai densa de companii hi-tech in nord-vestul SUA s-a dus vestea in toate statele americane, iar studentii la cibernetica, electronica si IT au inceput sa vina aici ca sa-si caute slujbe de vara, iar apoi, dupa terminarea studiilor, sa-si gaseasca un loc de munca.

Intr-o ordine arbitrara si aleatorie, aici s-au infiintat si s-au dezvoltat: Adobe, Apple, nVidia, Oracle, Intel, eBay, Yahoo, Hewlett Packard, Google, Symantec, Asus, Atari, AMD, Facebook, PayPal si multe, multe altele. Afacerile din ce in ce mai de succes au facut ca zona cu pricina sa primeasca o identitate proprie, iar din anii ’80, a inceput sa i se spuna Silicon Valley. Un grup foarte elitist, concentrat intr-un paradis de liniste si verdeata, a revolutionat mersul omenirii: din Silicon Valley au iesit primele computere si tot de aici a fost (si este in continuare) dirijata intreaga industrie de IT&C din toata lumea. Aproape in fiecare zi, in Silicon Valley se lanseaza ceva nou – un device, un soft, o aplicatie, o componenta –, care impune noi standarde de performanta. In exclusivitate pentru Romania si pentru revista Descopera, am avut prilejul de a participa la una dintre cele mai importante lansari de acest tip.

Cercetatorii care schimba lumea

Pe 11 si 12 iunie, in inima Silicon Valley, la cel mai mare muzeu de istorie a computerelor din lume, Computer History Museum, aflat la Mountain View, in Santa Clara, California, a avut loc Research@Intel Day, o expozitie urmata de o serie de conferinte la care cercetatorii celei mai mari companii producatoare de procesoare si-au expus ultimele idei, inventii si planuri. Acest event anual este deosebit de important pentru intreaga industrie de hardware si software, intrucat Intel echipeaza cu procesoare, placi de baza, surse si alte componente cele mai multe PC-uri si, mai nou, Mac-uri din lume, iar directia in care se misca Intel provoaca automat valuri si trenduri pentru toti ceilalti jucatori din IT&C. Cu aceasta ocazie, Intel Corporation a prezentat 75 de proiecte, prototipuri si concepte futuriste aflate in derulare in laboratoarele sale, in domenii precum computing vizual, mobilitate wireless, mediu si sanatate, toate reflectand zone in care compania investeste pentru cercetare mare parte din bugetul sau anual, de 6 miliarde de dolari. O parte a acestor prototipuri ne vor echipa computerele incepand cu sfarsitul acestui an si inceputul anului urmator, cele mai multe sunt asteptate insa peste 2-3 ani.

Evenimentul a fost deschis de catre Justin Rattner, Chief Technology Officer si Senior Fellow la Intel, care a previzionat ca „sute de cercetatori din cadrul Intel, precum si colaborarea noastra apropiata cu alte companii din domeniul tehnologiei, oameni de stiinta, universitati si guverne vor produce schimbari revolutionare in urmatorii 5 ani“. In debutul celui mai asteptat geekfest din lumea iubitorilor de hardware PC, Rattner a mai spus ca „dublarea investitiilor noastre in cercetare si dezvoltare in ultimii 10 ani va accelera descoperirile stiintifice, va imbunatati serviciile dedicate ingrijirii sanatatii, va proteja mai bine mediul, va asigura progresul ispozitivelor de calcul si va oferi o mai bogata experienta de Internet wireless, la indemana utilizatorului, pe dispozitivele alese de acesta si derulata in orice loc din lume.“ Sa vedem, acum, la ce se referea concret domnul Rattner.

Revolutia procesoarelor

In anii ’80 si la inceputul anilor ’90 ai secolului trecut, Intel a produs procesoarele 286, i386 si i486 (ultimul echipand, de altfel, primele calculatoare care intrau in Romania postrevolutionara). A urmat apoi seria Pentium: I, II, III si 4. La inceputul anului 2002, a fost inventat Intel Dual Core (un calculator echipat cu doua procesoare imbunatatite Pentium 4), in 2004, in laboratoarele din Santa Clara aparea Dual Core 2, iar in 2006 – Quad Core (o platforma cu 4 procesoare). Sistemele de operare Windows, cele mai folosite programe de calculator si industria de gaming au fost tributare acestei evolutii – care a dus la aparitia de calculatoare din ce in ce mai puternice, capabile sa desfasoare diverse operatii in acelasi timp si sa dezvolte medii vizuale din ce in ce mai fotorealiste. Intre inventarea procesoarelor si aparitia lor pe piata au trecut de fiecare data in jur de 2 ani. Astfel ca, in 2008, cu ocazia Research@Intel Day, ne asteptam sa ne fie prezentat urmatorul procesor Intel. Nu am fost dezamagiti.

Urmasul lui Intel Quad Core 2 este o „racheta“ de procesor numita generic Intel Tera-Scale sau Multi Core – in fapt, o platforma revolutionara pe care, in functie de necesitati, se pot instala intre 10 si 100 de procesoare (niste cipuri mici si hibride, la 2,6 GHz, care, cred eu, nu mai au nici o legatura cu vechea arhitectura Pentium 4). Am vazut la lucru un prototip Multi Core cu 16 procesoare si am ramas, la propriu, cu gura cascata. Un computer cu multe creiere face practic trecerea catre activitati de calcul mainstream paralel, in care mai multe sarcini extrem de complexe sunt realizate simultan de computer. Astfel, Multi Core va genera o adevarata explozie a capacitatilor de computing vizual, incluzand medii realiste 3-D, analiza reala de secvente video si modalitati mai naturale prin care oamenii sa interactioneze cu dispozitivele lor.
O intreaga serie de aplicatii next-gen si de lumi virtuale de tip Matrix este pe cale sa se dezvolte gratie computerelor Multi Core.

Ce inseamna, de fapt, Visual Computing?

La Research@Intel Day am avut prilejul de a testa mai multe software-uri bazate pe aceste tehnologii. De exemplu, Intel, in colaborare cu Neusoft, a testat o viitoare aplicatie pentru automobile, in care camere video sunt utilizate pe post de „ochi“, iar computere Multi Core joaca rolul creierului. Automobilele viitorului vor fi capabile sa identifice alte vehicule sau pietonii care se apropie prea mult si vor alerta soferii sau vor lua propriile masuri de siguranta, pentru a preveni producerea accidentelor. In ultima instanta, pe baza acestei aplicatii, automobilele se vor putea conduce singure. Alta aplicatie de acest fel este un program de recunoastere a oamenilor, obiectelor si a relatiilor dintre ei/ele intr-un mediu dat. Aplicatia a fost folosita cu succes de catre un cercetator Intel portughez foarte interesat de meciurile de fotbal de la Euro 2008. In timpul zilei, acesta ii spunea computerului sa-i inregistreze partidele, iar apoi, seara, cand ajungea acasa, ii cerea sa-i faca un rezumat cu toate golurile, cu faulturile sau cu momentele in care mingea s-a aflat la jucatorul X sau Y.

Tot prin intermediul unui computer cu arhitectura Multi Core poti face adevarate minuni in prelucrarea imagine/video. Am vazut la lucru un software revolutionar care transforma fotografiile de cea mai proasta calitate in afise de 1 metru la cea mai buna rezolutie si calitate posibila, gratie unei aplicatii intuitive care „intelege“ fotografia si „stie“ cum si ce ar trebui sa fie acolo unde, din cauza aparatului modest, se vad numai pixeli (sau nu se vede nimic) si o reface & ajusteaza in consecinta. Toate astea printr-un singur click, in numai o secunda. Aceeasi aplicatie sintetizeaza si reface imaginea uimitor de clar pe un film sau intr-o transmisie video live. Am testat-o cu camera video a telefonului meu mobil: dintr-o rezolutie de o calitate indoielnica, limitata de cei 1,3 megapixeli, programul scotea instant, live, video la calitate HD.

Realitate augmentata si lumi virtuale

Alte aplicatii, foarte simple, ne-au dat cateva idei despre directia in care se indreapta programele ce vor folosi realitatea augmentata. De exemplu, m-am pozitionat in fata unui computer cu camera video. Pe monitor, ma vedeam pe mine, dar si niste balonase care aratau si se miscau precum cele din realitate, dar erau produse de un software si deci nu existau fizic in camera in care ma aflam. Totusi, daca dadeam din maini in realitate (si, deci, si pe monitor), „atingeam“ baloanele virtuale, iar acestea se comportau ca si cum ar fi existat fizic. Am si reusit sa „sparg“ unul. Alt program integra si mai bine miscarile corpului meu intr-un mediu virtual. Am intrat intr-o camera goala, mica, un cub de 4/4 metri, in care se aflau numai 6 camere video: una ma filma din tavan, alta din podea, iar restul din fata/spate si din lateral. Pe un monitor se afla un avatar. Orice miscare faceam eu in camera, avatarul ma imita la perfectie in mediul virtual in care se afla. Asta in conditiile in care eu nu aveam nici un fel de senzor pe mine.

Nu in ultimul rand, cei de la Intel au dezvoltat o lume virtuala destinata cercetarii si mediului academic. Daca doresti, platforma se foloseste de o poza de-a ta si de orice alte informatii din viata „reala“ pe care i le furnizezi pentru a-ti crea avatarul. Intregul proces dureaza mai putin de un minut, iar rezultatul este uimitor: spre deosebire de Second Life, care inca iti da senzatia de animatie, lumea virtuala a celor de la Intel este 100% fotorealista si se bazeaza pe fizica si pe legile gravitatiei. Scopul ei nu este deocamdata relaxarea si amuzamentul – desi are un potential enorm pentru asta –, ci cercetarea. E conceputa ca o retea globala de comunicare „vizuala“ intre cercetatori, asa cum, in urma cu douazeci si ceva de ani, era conceput internetul. De exemplu, cercetatorii Intel din India se logheaza in lumea virtuala si se intalnesc cu colegii lor din America, dar, in plus, pot testa si imbunatati virtual inventiile fizice reale ale celorlalti. In aceasta lume virtuala este incorporat si sistemul de mimetism corp/avatar din aplicatia precedenta. Prin urmare, inchipuiti-va ca savantul indian se afla intr-un laborator si scrie o formula pe o tabla. In lumea virtuala, avatarul lui va face acelasi lucru. Cercetatorul din SUA nu se afla fizic langa indian, dar, gratie lumii virtuale, el este „acolo“, in aceeasi camera cu acesta, ii poate corecta formula sau poate sa „plece“ cu ea la alt etaj, intr-un alt birou din cladirea virtuala.

Citeste continuarea in pagina a 2a

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase