Pe fața și brațul unei mumii sud-americane vechi de secole au fost descoperite tatuaje cum nu s-au mai văzut până acum în arta corporală antică. Potrivit unui nou studiu, aceste tatuaje faciale de pe o mumie andină sunt unice atât prin formă, cât și prin compoziția chimică a cernelii folosite pentru realizarea lor.
Tatuaje faciale de pe o mumie andină veche de 800 de ani sunt diferite de oricare altele cunoscute. Mumia, păstrată în prezent la Muzeul de Antropologie și Etnografie al Universității din Torino, Italia, îi aparține unei femei care a trăit în Anzi acum aproximativ 800 de ani. Deși nu se cunoaște exact cultura din care provine, poziția în care a fost găsit trupul, chircit și înfășurat în textile, sugerează o înhumare specifică regiunii andine, într-un așa-numit „fardo”.
Datarea cu radiocarbon a țesăturilor a indicat că femeia a murit între anii 1215 și 1382 e.n. Unele tatuaje erau vizibile cu ochiul liber, dar altele au fost descoperite doar cu ajutorul unor metode moderne de imagistică. Cea mai surprinzătoare descoperire: trei linii drepte, clar distanțate, tatuate pe obrazul drept, întinzându-se de la gură până la ureche.
„În general, tatuajele pe față sunt rare în rândul culturilor andine antice, iar cele de pe obraji sunt chiar și mai neobișnuite”, notează autorii studiului. Un alt tatuaj, în formă de „S” simplu, aflat pe încheietura mâinii drepte, este descris ca fiind complet unic în contextul regiunii andine, neexistând exemple similare la alte mumii cunoscute.
„Din punct de vedere cultural, aceste tatuaje sunt fără precedent. Nu putem trage concluzii ferme despre semnificația lor, dar poziționarea lor pe zone vizibile sugerează un scop decorativ sau poate unul de comunicare”, spun cercetătorii, potrivit IFL Science.
Studiul nu s-a oprit doar la analizarea formelor. Cercetătorii au efectuat și analize chimice pentru a identifica compoziția pigmenților folosiți în tatuaje. Surprinzător, aceștia au descoperit că cerneala conținea magnetit, un minereu de fier, și piroxeni, un grup de minerale silicatice. Cel mai folosit pigment negru în tatuajele antice, cărbunele, lipsea complet.
„Din câte știm, folosirea magnetitului pentru tatuaje nu a mai fost raportată până acum la mumiile sud-americane. Iar identificarea piroxenilor ca pigment de tatuaj este chiar și mai rară”, spun autorii.
Studiul, publicat în Journal of Cultural Heritage, deschide noi întrebări despre practicile culturale ale popoarelor prehispanice din Anzi. Ce rol aveau aceste tatuaje? Erau simboluri de statut, semne ritualice sau simple decorațiuni? Și ce tehnologie foloseau pentru a produce pigmenți atât de neobișnuiți?
Deocamdată, răspunsurile rămân ascunse sub pielea veche de secole a acestei femei, însă cercetarea demonstrează încă o dată cât de sofisticate și diverse erau culturile din perioada precolumbiană.
Ulcior cu numele fetei lui Nefertiti, descoperit într-un oraș egiptean antic
Statuile moai de pe Insula Paștelui, probabil cei mai misterioși monoliți din lume
Rinocerii antici trăiau în turme uriașe în urmă cu 12 milioane de ani