Prima pagină Stiinta

Marijuana, dincolo de mituri şi mistificări: ce spune ştiinţa

Marius Comper | 09.15.2014 | ● Vizualizări: 77024
Marijuana, dincolo de mituri şi mistificări: ce spune ştiinţa     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (13)

Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi unele probleme neurologice şi ca adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calma durerile.

Vrei doar esenţa? Click aici pentru a citi sinteza pe scurt a acestui articol

Deşi în cea mai mare parte a secolului trecut marijuana a fost interzisă în vasta majoritate a ţărilor lumii, în ultimii ani mai multe state i-au reevaluat statutul legal. Uruguay a devenit în 2013 prima ţară care a legalizat complet marijuana. În Olanda, cetăţenii pot deţine şi cultiva marijuana, iar coffee shop-urile pot comercializa marijuana, cu restricţie de vânzare pentru minori. În Spania, deşi oficial este interzisă vânzarea marijuanei, ea poate fi consumată în „cluburile de marijuana”, ce sunt acceptate de autorităţi. De asemenea, conform mărturiilor turiştilor şi ale celor ce au reuşit să evadeze din Coreea de Nord, marijuana este legală în această ţară şi pare să fie consumată pe scară largă.

În SUA, marijuana a fost legalizată în statele Colorado şi Washington, însă rămâne ilegală la nivel federal. În alte state este permisă permisă folosirea sa în scop medical, marijuana fiind decriminalizată (posesia este în continuare ilegală, însă este clasificată drept contravenţie, fiind rar sancţionată de poliţie).

Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni.    (Foto: AFP)

Cum acţionează marijuana?

Canabisul este singurul gen de plante ce conţine o clasă unică de compuşi moleculari, canabinoizii, o familie de substanţe chimice complexe ce acţionează asupra receptorilor canabinoizi (molecule de proteine situate pe suprafaţa celulelor). Cercetătorii au descoperit mai multe tipuri de canabioizi, dintre care cei mai importanţi sunt delta-9 tetrahidrocanabinolul (THC), un compus psihoactiv, şi cannabidiolul (CBD), un compus anti-psihoactiv.

Marijuana este folosită în jurul lumii mai ales datorită proprietăţilor sale psihoactive produse de THC, principalul ingredient activ din plantă. De altfel, aceasta este diferenţa dintre cânepa obişnuită şi cea marijuana: dacă în drog THC-ul depăşeşte nivelul de 20% din conţinutul total al plantei, în planta folosită pentru a produce fibre şi alte produse THC-ul nu trece de 0,3%, fiind predominant CBD-ul.

În ciuda faptului că oamenii au folosit plantele de cânepă în scopuri recreaţionale şi medicinale preţ de câteva mii de ani, canabinoizii au fost obţinuţi pentru prima dată în anii ‘40, când au fost purificaţi din plante de canabis. Structura THC-ului a fost descoperită în anii ‘60. După alte două decenii, cercetătorii au găsit primul receptor canabinoid din corp şi au descoperit în scurt timp că producem în corp substanţe similare canabinoizilor, ce poartă numele de endocanabinoizi.

Oamenii au două tipuri de receptori canabinoizi, CB1 şi CB2, ce se găsesc în locuri diferite şi au funcţii diferite. Receptorii CB1 se găsesc în mare parte în celulele din sistemul nervos, inclusiv în anumite zone ale creierului şi la capetele nervilor situaţi de-a lungul corpului, pe când receptorii CB2 se găsesc în cea mai mare parte în sistemul imunitar. Deoarece sunt situaţi în creier, cercetătorii cred că receptorii CB1 sunt responsabili pentru efectul psihoactiv al plantei de canabis. Receptorii CB2 sunt responsabili de efectele benefice pe termen lung pe care marijuana le are asupra inflamaţiei şi ale bolilor similare.

Marijuana are un efect euforic    (Foto: Shutterstock.com)

Ce efecte are marijuana?

Popularitatea acestui drog se datorează abilităţii sale de a reduce anxietatea şi de a creşte nivelul de euforie. La fel ca în cazul altor substanţe folosite în scop recreaţional, efectele marijuanei asupra sănătăţii depind de frecvenţa utilizării, potenţa şi cantitatea de marijuana consumată şi de vârsta consumatorului. Atunci când este folosită ocazional de către adulţi, marijuana are efecte negative reduse sau inexistente asupra persoanelor sănătoase.

În 2010, un comitet ştiinţific independent din Marea Britanie a analizat 20 de droguri pentru a evalua daunele pe care le provoacă atât indivizilor care le folosesc, cât şi societăţii (prin criminalitate, distrugerea familiilor, absenteism la locul de muncă şi alte probleme). Cumulând datele, cercetătorii au concluzionat că alcoolul este drogul cel mai periculos, urmat de heroină şi de cocaina de tip crack. Marijuana s-a clasat pe locul al 8-lea, prezentând un sfert din pericolul reprezentat de alcool.

Unii cercetători afirmă că daunele provocate de alcool şi tutun sunt mai mari deoarece aceste două droguri sunt disponibile în mod legal şi că marijuana ar provoca la rândul său mai multe daune dacă ar avea acelaşi statut. Totuşi, un studiu realizat în 1995 pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii a concluzionat că, şi în cazul în care consumul de marijuana s-ar ridica la nivelul consumului de tutun sau de alcool, efectele nocive asupra sănătăţii publice ar fi mai mici decât în cazul acestora. Studiul concluziona că majoritatea riscurilor asociate consumului de marijuana sunt „mici sau moderate”, iar „per total, este improbabil ca acestea să producă efecte asupra sănătăţii publice similare în dimensiuni celor generate de alcool şi tutun”.

Spre comparaţie cu alte droguri legale, cum ar fi alcoolul sau tutunul, marijuana este mai puţin periculoasă. Dacă tutunul provoacă cancer, iar consumul excesiv de alcool poate duce la ciroză, în cazul marijuanei nu există o relaţie de cauzalitate între consum şi o boală letală. Cercetările arată însă că ea prezintă anumite riscuri pentru sănătate în rândul persoanelor vârstnice sau care au probleme cu inima..

Inhalarea fumului de marijuana duce la creşterea tensiunii arteriale diastolice şi a ritmului bătăilor inimii, această modificare fiind temporară. Au fost documentate cazuri în care s-a folosit marijuana cu 30-60 de minute înainte de apariţia unui atac de cord. Atacurile de cord au loc atunci când persoanele cu un risc mare de probleme cardiace suferă o creştere a tensiunii arteriale şi a ritmului bătăilor inimii până la niveluri periculoase. Totodată, marijuana poate interacţiona cu anumite substanţe farmaceutice, ceea ce poate duce la creşterea tensiunii arteriale şi chiar la atac de cord.

Cercetările au mai arătat că fumatul marijuanei este asociat bronşitei, însă acest risc se manifestă în rândul celor care fumează foarte des şi foarte mult. Un studiu publicat în 2012 a arătat că fumarea unui joint în fiecare zi, timp de 7 ani, nu era asociată unor efecte negative asupra funcţionării plămânilor. Riscul de bronşită creşte atunci când se depăşeşte acest prag.

Consumul de marijuana poate duce la toleranţă, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai multă substanţă pentru a obţine acelaşi efect. Toleranţa se instaurează printr-un proces intitulat internalizare. Atunci când un receptor CB1 este internalizat, acesta se retrage în celulă şi nu mai poate intra în contact cu THC-ul. Toleranţa la marijuana nu este singurul efect al internalizării. Alţi receptori asociaţi CB1 vor intra la rândul lor în celulă (cum ar fi receptorul NMDA). Acest lucru are un efect protector împotriva anxietăţii şi în cazul epilepsiei, însă provoacă totodată o afectare temporară a capacităţii de a forma amintiri, un efect asociat consumului de marijuana.

Pentru a menţine sensibilitatea la efectele psihoactive ale marijuanei este necesar consumul cât mai rar. În cazul anumitor oameni, receptorii CB1 pot începe să se internalizeze chiar şi în cazul în care marijuana este consumată o singură dată pe săptămână. Specialiştii de la Examine.com, care au analizat 662 de cercetări ştiinţifice, afirmă că „utilizarea marijuanei de două ori pe lună vă va face mai predispus să experimentaţi efectele ei benefice într-un mod sigur şi sustenabil”.

Care sunt beneficiile marijuanei?

Majoritatea beneficiilor conferite de marijuana au legătură cu efectele sale psihoactive. Marijuana este eficace împotriva stresului, reducând anxietatea, crescând nivelul de euforie şi provocând o uşoară disociere de mediu în rândul utilizatorilor.

De asemenea, marijuana poate ajuta persoanele cu o greutate scăzută să mănânce mai mult, deoarece stimulează apetitul. Din acest motiv, marijuana este utilă pacienţilor afectaţi de cancer, căci stimularea apetitului îi ajută să îşi menţină o greutate sănătoasă, ceea ce conduce la rate mai mari de supravieţuire. Oamenii afectaţi de dureri cronice se numără, de asemenea, printre cei ajutaţi de marijuana.

Dovezile preliminare sugerează că marijuana poate fi utilă şi persoanelor ce suferă de Parkinson, Alzheimer şi de scleroză multiplă, însă este nevoie de mai multe cercetări pentru a ajunge la o concluzie definitivă.

Care sunt dezavantajele marijuanei?

Cel mai mare dezavantaj asociat consumului de marijuana este internalizarea receptorului NMDA, ceea ce poate duce la o slabă retenţie a amintirilor.

Consumul ocazional de marijuana nu afectează memoria de lungă durată şi nici capacitatea de a forma amintiri. Activarea receptorului CB1 duce însă la o sporire a activităţii şi a fluxului sanguin într-o regiune a creierului intitulată cortexul cingulat anterior (CCA), ceea ce declanşează creşterea tensiunii arteriale diastolice (al doilea număr evidenţiat de măsurătorile de tensiune). Acest lucru înseamnă că marijuana, atunci când este combinată cu substanţe stimulante, poate creşte riscul de probleme cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord.

Consumul frecvent de marijuana transformă această stimulare a fluxului sanguin într-o atenuare a fluxului sanguin atunci când receptorul CB1 este internalizat. Consumul foarte frecvent, definit prin 5 sau mai multe jointuri în fiecare zi, poate chiar duce la reducerea în dimensiuni a cortexului cingulat anterior, ceea ce poate afecta capacitatea de atenţie şi creşte riscul de a dezvolta o psihoză. Când cortexul cingulat anterior este afectat în acest fel, este posibil să nu mai revină la dimensiuni normale chiar în situaţia în care consumul de marijuana încetează.

Iată care sunt efectele marijuanei asupra memoriei:

●        Consumul de marijuana provoacă o stare temporară de reducere a capacităţii de memorare pe termen scurt. Este vorba despre aceeaşi senzaţie pe care o aveţi când vă uitaţi la ceas, iar la scurt timp după aceea nu mai ţineţi minte ce oră este. Acest efect nu provoacă probleme de memorie pe termen lung.

●        Cei care consumă frecvent marijuana pot suferi o uşoară tulburare cognitivă, aşa-numita „ceaţă a creierului” (brain fog), dacă încetează să consume marijuana, dar acest efect dispare după două săptămâni, fără a provoca daune pe termen lung.

●        Cei care consumă foarte multă marijuana pot avea dificultăţi de concentrare şi de învăţare dacă le-a fost afectat cortexul cingulat anterior.

Cercetătorii au descoperit o metodă prin care consumatorii de marijuana pot preveni pierderea temporară a memoriei ce apare în urma consumului: medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul sau aspirina. Acestea previn apariţia tulburărilor de memorie provocate de THC, însă menţin abilitatea acestuia de a reduce plăcile de beta amiloid şi de a atenua neurodegenerarea.

Mituri şi întrebări frecvente despre marijuana

Dă dependenţă marijuana?

Marijuana nu dă dependenţă în acelaşi sens în care dă dependenţă heroina, drog la care renunţarea este un chin fizic agonizant. Totuşi, marijuana poate interacţiona cu „centrii plăcerii” din creier şi poate crea o senzaţie psihologică intensă de dependenţă, despre care psihologii spun că poate fi foarte dificil de eliminat. Persoanele care consumă foarte multă marijuana pot descoperi că au nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obţine efectele dorite. Atunci când încearcă să se oprească, unele persoane au simptome ale renunţării precum iritabilitate, tulburări ale somnului şi anxietate. Simptomele sunt de regulă descrise drept „relativ uşoare”.

Un studiu realizat în 1999 de The Institute of Medicine din SUA arăta că 32% dintre consumatorii de tutun devin dependenţi, ceea ce se întâmplă şi în cazul a 23% dintre consumatorii de heroină, 17% dintre consumatorii de cocaină şi 15% dintre consumatorii de băuturi alcoolice. Doar 9% dintre consumatorii de marijuana dezvoltă o dependenţă. „Deşi puţini consumatori de marijuana dezvoltă dependenţă, se poate întâmpla. Riscurile asociate par să fie mai mici decât în cazul consumatorilor altor droguri, inclusiv alcool şi nicotină, iar dependenţa de marijuana pare să fie mai puţin severă decât dependenţa de alte droguri”, notează autorii.

Ce efect are marijuana asupra copiilor?

Unul din argumentele folosite de cei ce pledează pentru menţinerea statutului ilegal al marijuanei este acela că marijuana deschide calea către alte droguri mai periculoase (este „gateway drug”). Cercetările pe această temă nu au identificat o asemenea legătură cauzală. Deşi 111 milioane de americani au încercat marijuana, doar o treime dintre aceştia au încercat cocaină şi doar 4% heroină. Statisticile arată că persoanele care încearcă marijuana sunt mai dispuse decât restul oamenilor să încerce alte droguri, însă acest lucru nu se datorează consumului de marijuana. Studiul realizat de The Institute of Medicine a concluzionat că „marijuana nu pare să fie un gateway drug, adică să fie cauza sau chiar un element predictor al consumului excesiv de droguri”.

Un studiu pe termen lung realizat în Noua Zeelandă şi publicat în 2012 a descoperit că persoanele care începeau să fumeze marijuana în cantităţi mari la vârsta adolescenţei şi continuau să aibă acest obicei şi la vârsta adultă pierdeau, în medie, 8 puncte IQ până la vârsta de 38 de ani, puncte ce nu mai puteau fi recuperate. Un studiu canadian publicat în 2002 a descoperit, de asemenea, o scădere a IQ-ului în rândul elevilor care fumau cel puţin cinci joint-uri pe săptămână.

Ştiinţa nu a ajuns încă la un consens pe această temă. Studiul din Noua Zeelandă a fost contestat de un cercetător norvegian care susţinea că factorii socio-economici ar fi putut juca un rol în pierderea de puncte IQ. Totuşi, o analiză recentă făcută de experţii de la National Institute on Drug Abuse a concluzionat că adulţii care au fumat foarte multă marijuana în adolescenţă au conexiunile neuronale afectate, ceea ce are impact asupra funcţionării creierului. Consumul frecvent şi de timpuriu al marijuanei este totodată asociat cu note proaste, apatie şi abandon şcolar, însă nu este clar dacă notele proaste au fost provocate de consumul de marijuana.

Devin oamenii mai leneşi în urma consumului de marijuana?

Stereotipul de „stoner”, nume peiorativ dat în SUA consumatorilor de marijuana, sugerează că aceştia sunt leneşi. Această reputaţie pare greu de schimbat, însă un studiu recent sugerează că marijuana nu afectează motivaţia unei persoane.

Un prim studiu sugerează că marijuana îi face pe oameni leneşi. Cercetătorii au studiat creierele a 19 utilizatori şi au măsurat concentraţia de dopamină, neurotransmiţătorul asociat recompensei, plăcerii şi motivaţiei. Ei au descoperit că cei ce utilizau marijuana frecvent şi de multă vreme, care prezentau concentraţii mai mari de THC în corp, erau totodată cei care aveau nivelul cel mai scăzut de dopamină în creier. Cercetătorii au sugerat că marijuana ar putea provoca o afecţiune controversată (şi nerecunoscută oficial) intitulată „sindrom amotivaţional”, caracterizat prin lene.

Totuşi, „sindromul amotivaţional” ar putea să-i afecteze la fel de mult şi pe cei care nu consumă marijuana. Un studiu publicat în jurnalul Psychology of Addictive Behaviors a descoperit că acest sindrom afectează 5%-6% din populaţie, atât consumatori de marijuana, cât şi oameni care nu consumă. Aceste rezultate au fost confirmate ulterior de alt studiu, care a descoperit că nu există o diferenţă în ceea ce priveşte motivaţia între cele două tipuri de persoane.

Aşadar, dacă cineva este leneş atunci când consumă marijuana, era foarte probabil leneş şi înainte. Totuşi, consumul de marijuana poate avea un efect pe termen lung. Cercetătorii au descoperit cu ajutorul tomografiei cu emisie pozitronică faptul că persoanele care consumă de multă vreme marijuana prezintă o sinteză mai redusă a dopaminei, ceea ce duce la apatie.

Poate marijuana să vindece cancerul?

„Există o prezenţă puternică şi persistentă pe Internet care argumentează că marijuana poate vindeca cancerul. Spre exemplu, există numeroase mărturii filmate în care se pretinde că oamenii au fost vindecaţi complet de cancer cu canabis”, relatează prestigioasa organizaţie Cancer Research UK.

În ciuda a ceea ce spun susţinătorii acestor surse, clipurile video şi anecdotele nu sunt dovezi ştiinţifice pentru eficacitatea unui tratament anti-cancer. Afirmaţiile extraordinare necesită dovezi extraordinare, iar clipurile de pe YouTube nu sunt dovezi ştiinţifice.

Există numeroşi canabinoizi studiaţi de cercetători pentru proprietăţile lor anticancer. Primele eforturi ştiinţifice au fost făcute în anii ‘70, iar de atunci au fost publicate sute de lucrări pe tema canabinoizilor şi a cancerului. „Dar a susţine că acest corp de cercetări preclinice sunt «dovezi» că marijuana sau canabinoizii pot vindeca cancerul este foarte înşelător pentru pacienţi şi familiile lor şi creează o imagine falsă despre progresul în acest domeniu.

Aproape toate cercetările pe tema utilizării care au investigat utilizarea canabinoizilor în tratarea cancerului au fost realizate folosind celule canceroase crescute în laborator sau cobai. De aceea, subliniază cercetătorii, „este important să fim atenţi atunci când extrapolăm rezultatele la pacienţi reali, vii, care tind să fie mult mai complecşi decât un vas Petri sau un şoarece”.

Prin intermediul multor experimente detaliate, sintetizate recent în jurnalul Nature Reviews Cancer, oamenii de ştiinţă au descoperit că diferiţi canabinoizi au o serie de efecte în laborator, printre care:

●        provoacă moartea celulelor printr-un mecanism numit apoptoză

●        opresc diviziunea celulelor

●        previn apariţia unor vase de sânge noi în tumori

●        reduc şansele ca o celule canceroasă să se răspândească prin corp, prin oprirea deplasării celulelor

●        accelerează autofagia celulelor, ceea ce poate duce la moartea lor

Se crede că toate aceste efecte sunt cauzate de ataşarea canabinoizilor de receptorii CB1 şi CB2. De asemenea, se pare că aceştia pot provoca efecte asupra celulelor canceroase prin metode care nu implică receptorii canabinoizi, dar mecanismul nu este cunoscut încă.

Cercetătorii au descoperit şi elemente neplăcute: canabinoizii pot avea şi efecte nedorite asupra cancerului.

Spre exemplu, deşi dozele mari de THC pot ucide celulele canceroase, ele afectează totodată vase de sânge cruciale (deşi acest lucru ar putea sprijini efectul anti-cancer, prin prevenirea creşterea unor vase de sânge în tumoră). De asemenea, în anumite circumstanţe canabinoizii chiar încurajează celulele canceroase să se dezvolte, sau au diferite efecte în funcţie de dozaj şi de nivelurile de receptori canabinoizi prezenţi în celulele canceroase.

Unii cercetători au descoperit că activarea receptorilor CB2 poate chiar să interfereze cu abilitatea sistemului imunitar de a recunoaşte şi distruge celulele tumorii, deşi alţii au descoperit că anumiţi canabinoizi sintetici pot îmbunătăţi lupta sistemului imunitar împotriva cancerului.

Folosirea canabinoizilor în combinaţie cu alte medicamente de chimioterapie ar putea să producă cel mai bun efect. Totuşi, în acest moment nu există dovezi care să arate capacitatea canabinoizilor naturali, prezenţi în combinaţii simple de canabis, de a trata cancerul la pacienţi. Chiar dacă anumite elemente purificate pot avea un efect benefic în doze mari, controlate, acest lucru nu înseamnă că planta va avea acelaşi efect. Mai mult, fumarea canabisului, mai ales în combinaţie cu tutunul, mai degrabă creşte riscul de cancer, deşi dovezile sunt împărţite.

Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni.    (Foto: AFP)

Se poate folosi marijuana medicinală în România?

Tratamentul cu marijuana medicinală nu este aprobat în prezent în România.

Există un produs medicinal din plantă de cannabis aprobat în 16 state din Uniunea Europeană pentru tratamentul unor afecţiuni neurologice grave, dar în prezent nu exista nicio solicitare din partea producătorului pentru punerea pe piaţa din România a acestui medicament.

În momentul în care va exista o astfel de cerere de punere pe piaţă, România va respecta legislaţia UE, explică Ministerul Sănătăţii.

Dacă guvernul României va decide cândva să reevalueze statutul marijuanei, decizia ar putea aduce beneficii. Colorado, un veritabil „laborator legislativ”, a legalizat marijuana în 2012. Statisticile date de curând publicităţii arată că statul american a obţinut venituri semnificative din vânzări şi că, totodată, s-a bucurat de reducerea criminalităţii violente şi a furturilor din locuinţe.

Tom Gorman, directorul Rocky Mountain High Intensity Drug Trafficking Area din Denver, Colorado, afirmă că „este o oportunitate grozavă pentru noi să aflăm ce se întâmplă atunci când legalizezi o substanţă precum marijuana. Poţi să aştepţi şi să vezi ce se întâmplă în aceste laboratoare şi apoi poţi lua o decizie bazată pe date şi fapte, nu pe vorbe”.

TL;DR - Pe scurt: ce trebuie să ştiţi despre marijuana

Marijuana este ilegală în multe ţări din lume, inclusiv în România. De asemenea, organizaţiile sportive interzic folosirea sa. Oamenii de ştiinţă au reuşit chiar să afle, prin teste, câtă marijuana trebuie să inhaleze o persoană nefumătoare, aflată în aceeaşi cameră cu un fumător, pentru a avea un rezultat pozitiv la testele de urină. Ei doreau să afle dacă atleţii se puteau apăra afirmând că s-au aflat în aceeaşi cameră cu un fumător, dar că ei nu au consumat substanţa interzisă. Cercetătorii au aflat că este nevoie de expunerea la 16 jointuri într-o cameră închisă, de dimensiunea unei toalete, preţ de cel puţin o oră, pentru a avea un test de urină pozitiv.

Consumul de marijuana duce la creşterea tensiunii arteriale diastolice, astfel că nu ar trebui să fie folosită alături de substanţe stimulante, mai ales de către persoane care prezintă deja un risc pentru atac de cord sau alte tulburări cardiace. Altfel, consumul ocazional de marijuana nu reprezintă un risc serios pentru sănătate -- desigur, dacă nu faceţi ceva periculos sub influenţa acestui drog.

Riscurile asociate marijuanei apar în urma consumului mare şi aproape zilnic. Marijuana reduce capacitatea de reţinere, astfel că atunci când acest efect este repetat zilnic de-a lungul anilor învăţarea devine dificilă.

Consumatorii cronici de marijuana în cantităţi mari pot să aibă parte o reducere a greutăţii cortexului cingulat anterior. Acest termen desemnează atrofierea creierului, astfel că este o problemă ce trebuie cunoscută. Totuşi, este singurul efect negativ al marijuanei care continuă şi după ce consumul de marijuana încetat.

Menţinerea sensibilităţii la efectele psihoactive ale marijuanei necesită o utilizare mai rară. Receptorii CB1 ai unor persoane pot să se internalizeze chiar şi în cazul în care acestea consumă marijuana doar o dată pe săptămână. Specialiştii de la Examine.com, care au analizat 662 de cercetări ştiinţifice, afirmă că „utilizarea marijuanei de două ori pe lună vă va face mai predispus să experimentaţi efectele benefice ale marijuanei într-un mod sigur şi sustenabil”.

În cazul consumului cronic, printre cele mai mari beneficii al marijuanei se numără reducerea durerii şi creşterea apetitului, lucru esenţial în timpul chimioterapiei. Cele mai mari dezavantaje ale consumului cronic constau în posibilitatea de micşorare a cortexului cingulat anterior (o componentă a creierului) şi în capacitatea redusă de învăţare şi de amintire.

În cazul uzului ocazional, riscul de reducere a abilităţii de învăţare este mult mai scăzut. Totodată, continuă să se manifeste şi beneficii precum reducerea durerii şi creşterea apetitului, însă efectul nu este la fel de intens.

Protest în favoarea legalizării marijuanei în Paris.    (Foto: AFP)