Prima pagină Stiinta

Efectele fast-food

Andrada Fiscutean | 11.25.2008 | ● Vizualizări: 3302
Efectele fast-food     no tags + zoom
Galerie foto (1)

8 milioane de romani sufera, constient sau nu, din cauza kilogramelor in plus, iar 4,5 milioane dintre acestia, incadrati in categoria obezilor, aproape au renuntat la visul de a mai ajunge la o greutate normala. Mancam mult, prost si neregulat, si devenim astfel potentiale victime ale bolilor de inima, diabetului sau cancerului. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in curand, obezitatea va face mai multe victime chiar decat fumatul.

Romania ia proportii

America si Europa se confrunta cu ceea ce specialistii au inceput sa denumeasca „epidemie de obezitate”, iar tara noastra nu face exceptie. Un al treilea roman este supraponderal sau, mai grav, obez. Cauzele, spun medicii, sunt multiple: mancam haotic, de multe ori din cauza programului, alegem alimente mai ieftine si nu neaparat mai hranitoare si tindem sa inlocuim mancarurile pregatite in familie cu snacks-uri sau cu produse de tip fast-food. In plus, mai putin de 2% din romani practica un sport cu regularitate, demonstreaza datele obtinute pana acum de autoritati prin intermeniul Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei.

Romania va continua sa se ingrase pentru ca tinerii din ziua de azi cantaresc mai mult decat cei de acum 10-20 de ani. In clasamentul pe Europa, tara noastra ocupa un ingrijorator loc trei la obezitatea infantila, cu 90.000 de micuti intre 4 si 10 ani. Pentru a limita efectele fenomenului, autoritatile romane au interzis vanzarea in incita scolilor a produselor cu un aport ridicat de grasimi si zaharuri, dar masura e departe de a fi suficienta, cat timp elevii nu constientizeaza implicatiile unei alimentatii nesanatoase, spun medicii. Adultii sunt, la randul lor, ajutati in lupta cu kilogramele. Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au aprobat de curand compensarea cu 50% a unor medicamente administrate in obezitate.

Alimentele fast-food, de vina pentru kilogramele in plus?

Statisticile arata ca 65% din americani sunt supraponderali sau obezi, in conditiile in care doar 25% trec zilnic pragurile restaurantelor fast-food. Departamentul American pentru Agricultura sustine insa ca nu trebuie sa mananci in fiecare zi hamburgeri sau cartofi prajiti ca sa ajungi sclavul kilogramelor in plus. O masa la un astfel de local inseamna de multe ori calorii in exces si, prin urmare, poate duce la obezitate. Nutritionistii atrag atentia ca produsele fast-food contin cantitati infime de calciu, fosfor, magneziu si vitaminele A si C, esentiale pentru buna functionare a organismului. In schimb, sunt bogate in grasimi si carbohidrati, de unde si aportul caloric ridicat. Obezitatea este mai periculoasa decat fumatul, sustine prof. dr. David King, de la Universitatea Oxford, care a descoperit ca grasimea acumulata ne poate scurta viata chiar si cu 13 ani.

Experimentul „Super Size Me”

In numele stiintei, dar si al show-biz-ului, Morgan Spurlock, regizor, producator si scenarist TV, si-a propus sa atraga atentia asupra cantitatii si calitatii meniului americanului de rand, printr-un experiment iesit din comun. A dorit sa afle cum ii va reactiona organismul daca, timp de 30 de zile, va consuma doar alimente de tip fast-food si va accepta o portie marita de fiecare data cand angajatii restaurantului ii vor sugera acest lucru. Specialisti in nutritie, boli cardiovasculare si interne i-au monitorizat in permanenta starea de sanatate si, sustine el, au incercat chiar sa-l determine sa renunte. Potrivit documentarului, dupa „luna fast-food” Spurlock s-a ingrasat 11 kilograme, a inceput sa se simta deprimat, colesterolul ii crescuse mult, ficatul incepuse sa ii semene cu cel al unui alcoolic si avea chiar aritmie cardiaca.

Teoria lui Morgan Spurlock nu e intru totul corecta, crede profesorul suedez Fredrik Nystrom, de la Universitatea din Linkoping, specialist in endocrinologie si boli metabolice. Un studiu similar realizat de echipa condusa de el a avut concluzii usor diferite. La finalul celor 30 de zile, cei 18 studentii participanti cantareau, intr-adevar, cu 5 pana la 15% mai mult si se simteau extrem de obositi. Totusi, pentru multi dintre ei, probleme la ficat au inceput sa se amelioreze dupa cea de-a treia saptamana, semn ca organismul incepuse sa se adapteze meniului.

Un alt specialist, profesorul James Painter de la Universitatea Eastern Illinois, SUA, a arat ca nu atat calitatea alimentelor fast-food consumate, cat cantitatea lor duce la obezitate. Pentru un nou experiment similar celui din „Super Size Me”, Painter a convins doi studenti sa manace junk-food timp de o luna, fara insa ca numarul de calorii sa depaseasca doza zilnica recomandata. Ambii subiecti au slabit si la finalul experimentului, au declarat ca nu se mai simt atrasi de fast-food. Povestea lor este redata in documentarul „Portion Size Me”.

Alimentele fast food, vinovate pentru o treime dintre infarcte

Pretul pe care il platim pentru un hamburger e mult mai mare decat arata eticheta. Consumate frecvent, aceste produse ne pot fi letale, sustine profesorul de medicina Salim Yusuf, de la Universitatea McMaster din Canada. El a declarat ca alimentele fast-food sunt cauza a o treime dintre infarctele inregistrate in lume. Cercetatorul a analizat date provenind de la 16.000 de pacientii care au trecut printr-o astfel de experienta si au fost rugati sa completeze chestionare referitoare la obiceiule lor culinare. S-a descoperit ca adeptii regimului denumit "occidental" (bazat pe grasimi, alimente sarate, oua si carne) erau cu 35% mai predispusi unui infarct decat pacienţii care consumau putine alimente grase si putina carne. In schimb, persoanele care prefera un "regim prudent", bogat in legume si fructe, sunt cu 30% mai putin expuse riscului de a face o criza cardiaca, fata de medie.

Bolile de inima si obezitatea nu sunt, din pacate, singurele amenintari pentru obezi. Echipa profesorului Mark Pereira, de la Universitatea din Minnesota, SUA, a descoperit ca, pe termen lung, exista o legatura intre fast-food si diabetul de tip II. Cei care manca de doua sau de mai multe ori pe saptamana la aceste restaurante, spun autorii cercetarii, au o rezistenta la insulina de doua ori mai mare decat cei care evita localurile de acest fel. Studiul a constat in monitorizarea a 3.031 de subiecti intre 18 si 30 de ani, timp de un deceniu si jumatate. In Romania, aproape o treime din cei evaluati prin Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei risca sa faca diabet zaharat.

Slow Food, alternativa sanatoasa

Manuel Uribe a ajuns sa aiba greutatea a sase oameni si jumatate pentru ca a consumat, potrivit spuselor sale, cantitati impresionante de hamburgeri, pizza si tacos. Oficalii Cartii Recordurilor l-au cantarit in 2006. Mexicanul avea nu mai putin de 560 de kilograme. „Doctorii mi-au spus ca trebuie sa aleg intre viata si moarte”, marturiseste el, „am ales viata”. Cum cele mai importante victorii sunt cele pe care le obtinem impotriva propriei noastre persoane, Manuel vrea acum sa doboare un alt record, de data aceasta al kilogramelor pierdute. Sub atenta supraveghere a specialistilor, el a reusit sa slabeasca, pana acum, in jur de 250 kg, pe baza dietei Zone, consumand grapefruit, albus de ou, peste, pui, legume si arahide.

Solutia problemei lui Manuel a fost modificarea stilului de viata, inlocuirea produselor fast-food cu mancaruri sanatoase, care au un aport caloric redus sau mediu si sunt pline de substante necesare organismului. Sa schimbe in bine viata oamenilor precum Manuel este si scopul miscarii Slow Food, nascute in Italia la sfarsitul anilor `80. Cei peste 85.000 de adepti din 132 de tari promoveaza alimentatia variata, valorifica traditiile culinare ale fiecarui stat in parte si militeaza pentru agricultura ecologica. Pentru a-i convinge pe tineri sa aleaga alimentele sanatoase, membrii Slow Food organizeaza adevarate „Woodstock”-uri culinare.

FACTS

  • In Europa, britanicii sunt pe primul loc in topul popoarelor obeze, conform datelor Asociatiei Internationale pentru Studierea Obezitatii. Scotia si Anglia inregistreaza cei mai mare numar de femei obeze, aproape 60%, la polul opus fiind Italia, Franta si Elvetia. In cazul barbatilor, cele mai multe probleme de greutate le au cipriotii (73 % sunt obezi), urmati de englezi (70%) si de scotieni (65%). Lituanienii sufera cel mai putin de obezitate. „Doar” 45% din barbati nu se incadreaza in limitele de greutate acceptabile.
  • Indicele de masa corporala se calculeaza raportand greutatea (in kg) la patratul inaltimii (in metri). Valorile normale sunt intre 20 si 25. Cei care au peste 25, sunt considerati supraponderali, iar de la 30 in sus se vorbeste de obezitate.
  • Una dintre genele „vinovate” de acumularea kilogramelor, FTO, are o caracteristica ciudata: mentine senzatia de foame, chiar daca persoana tocmai a mancat, arata un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Londra.
  • Alimentele fast-food degradeaza memoria, sustin specialistii de la Universitatea Carolina, SUA. Excesul de zahar si de grasimi scade nivelul unei substante din creier implicata in procesul de invatare si de memorare.
  • Obezitatea este contagioasa. Cercetatorii de la Universitatea Harvard si cei de la Universitatea California din San Diego au descoperit ca o persoana cu un prieten obez are cu 57% mai multe sanse sa devina obeza decat un individ care nu are obezi în anturajul sau. Explicatia: atunci cand mai multe persoane dintr-un anumit grup se ingrasa, sunt sanse foarte mari ca celelalte sa le urmeze „exemplul”, deoarece devin mai relaxate in privinta kilogramelor in plus.
  • Persoanele care mananca repede risca de trei ori mai mult sa devina supraponderale decat cele care mananca intr-un ritm normal, arata un studiu al cercetatorilor de la Universitatea Osaka.
  • O portie de kebab contine pana la un pahar de ulei, spun cercetatorii de la Hampshire County Council, Marea Britanie. Daca mancam doua portii de kebab pe saptamana, atunci cream conditiile aparitiei bolii coronariene cardiace, sustin specialistii.
  • Un hamburger simplu contine, intre 250 si 350 de kilocalorii, adica intre 15 si 20% din doza zilnica recomandata.
  • Femeile isi petrec, in medie, 10 ani din viata tinand cure de slabire, arata un studiu britanic.