De ce sa nu tai porcu’?

Oglinda, oglinjioara, cine-i cel mai porc din tara? 

N-o fi porcul capabil sa zboare, dar cu siguranta are alte talente. In doar cinci ore, un porc obisnuit de crescatorie poate invata cum sa interpreteze o imagine in oglinda si sa se foloseasca de ea in beneficiul propriu. Iar cercetatorii considera aceasta abilitate a porcilor drept un semn al unei complexe procesari cognitive si o indicatie a unui anumit nivel de "constienta".

Alaturi de oameni si de unele primate, de delfini, elefanti si de faimosul papagal african pe nume Alex, care toti au trecut celebrul "test al oglinzii", porcii si-au castigat asadar si ei un loc pe lista fiintelor inteligente: faptul ca dupa cinci ore petrecute cu o oglinda in tarc, 7 din 8 au dovedit ca pot utiliza imaginea reflectata in ea pentru a gasi hrana ascunsa inseamna ca sunt capabili sa inteleaga semnificatia unei situatii in relatie cu ei insisi, pe o perioada scurta de timp.

In cazul de fata, ei si-au amintit felul in care propriile miscari au aparut in oglinda, si au fost capabili sa foloseasca informatia respectiva intr-o situatie separata, pentru a localiza obiecte in spatiu. Si hai sa fim sinceri: de ce ar trebui un porc sa piarda timp pretios inspectandu-si chipul in oglinda, cand o poate folosi drept un instrument pentru a descoperi o priveliste mult mai apetisanta, cum ar fi de exemplu cea a unui vas cu mancare?

Obiectul stralucitor pus de oamenii de stiinta in tarcul lor le-a trezit porcilor imediat curiozitatea. S-au apropiat de oglinda pana s-au izbit cu ratul de ea si au incercat sa vada ce se ascunde in spatele ei. Fascinati, grohaind si mirosind neobisnuitul obiect, purcelusii au petrecut o medie de 20 de minute uitandu-se la propria lor imagine reflectata in oglinda, sucindu-se si rasucindu-se pentru a se inspecta din unghiuri diferite.

"Acest tip de miscari sugereaza ca porcii isi corelau miscarile corpului potrivit stimulilor vizuali transmisi de oglinda, invatand astfel relatia dintre cele doua", scrie biologul Louise Barrett de la University of Liverpool intr-un comentariu la acest studiu, publicat in revista Animal Behaviour.

Esti un porc! Sunt desptept! 

Iar aceasta nu este decat una dintr-o serie de descoperiri recente cu privire la cognitia porcina. Alti cercetatori au mai descoperit ca porcii sunt sclipitori cand vine vorba sa-si aminteasca unde se ascunde mancarea, si chiar si cat de "consistent" este fiecare "depozit" de hrana fata de celelalte. Ei au demonstrat ca Purcelul A poate aproape instantaneu invata sa-l urmeze pe Purcelul B cand acesta din urma da semne ca ar cunoaste unde se afla "papica", si ca B va incerca sa-l "deturneze" pe "urmaritor" prin orice mijloace pentru a pastra pentru sine toata mancarea.

Porcii se numara printre animalele cu cea mai ridicata abilitate de a deprinde "apucaturi" noi, au mai aratat experimentele oamenilor de stiinta: sa faca giumbuslucuri cu cercul, sa se invarteasca si sa scoata sunete la comanda, sa mane oile, sa inchida si sa deschida custi, ba chiar sa joace videogame-uri folosindu-se cu succes de joystick-uri. Spre norocul sau nenorocul lor, porcii au dovedit insa si "capacitatea" de a uita foarte greu un obicei odata invatat. "Purceii pot deprinde un obicei nou din prima incercare, iar apoi este greu sa-i dezveti", a observat Suzanne Held de la University of Bristol.

Din pacate, in alta ordine de idei, cercetatorii au aflat "pe propria piele" si ca, orice nou detaliu ar dezvalui cu privire la perspicacitatea porcina, reactia oamenilor este aceeasi: una ironica, de neincredere. "As recomanda ca cercetatorii sa studieze oi sau capre in locul porcilor, poate astfel oamenii vor fi mai impresionati sa afle ca animalele sunt inteligente", declara cu naduf Richard W. Byrne, profesor de psihologie evolutionista la University of St. Andrews din Scotia. Cercetatorul este insa convins ca daca vrei sa intelegi evolutia inteligentei si a comportamentului social, este important sa studiezi animale precum porcul, care nu sunt deloc "inrudite" cu omul, fiind mai degraba "veri cu balenele si hipopotamii".

Porcii, fratii nostri 

Atat de diferiti de noi, si totusi atat de asemanatori. Nu cu mult timp in urma, o echipa internationala de biologi anunta descifrarea a 98% din genomul unui porc domestic din rasa Duroc. Concluzia? Chiar si la o privire superficiala, genomul porcului se aseamana destul de tare cu cel uman, comenta Lawrence Schook de la University of Illinois din Urbana-Champaign, unul dintre sefii echipei de cercetatori.

Inima porcului este asemanatoare cu cea umana, preciza Schook, el metabolizeaza medicamentele in acelasi fel ca noi, dintii ii seamana cu ai nostri, iar obiceiurile i-ar putea foarte usor si ele semana cu cele umane. "Consider porcul drept un model animal extrem de bun pentru bolile umane. Porcului ii place sa lancezeasca, ii place sa bea alcool atunci cand i se ofera, si cel mai probabil ar fuma si s-ar uita la televizor daca ar avea ocazia", este convins omul de stiinta.

De altfel, alaturi de caine, porcul este cel mai vechi animal domesticit de oameni, de cel putin 8.000 de ani, in Asia si Europa. Iar domesticirea lui a fost cel mai probabil o treaba destul de facila, considera Schook. "Porcii erau greu de vanat, dar oamenii si-au dat seama dupa o vreme ca nu trebuie sa se chinuie, tot ce trebuie sa faca este sa puna un gard in jurul gunoiului".

Si chiar si "imblanzit", porcul a pastrat mult din istetimea stramosului mistret. Psihologul Byrne ii atribuie inteligenta acelorasi presiuni ale evolutiei care le-a facut si pe primate sa se "destepte": viata sociala si hrana. Porcii salbatici traiesc in grupuri sociale pe termen lung, avand "grija" unii de ceilalti ca indivizi, pentru a se proteja mai bine in fata pradatorilor. Ei mai au si de scormonit dupa surse dificile de hrana, de unde si dexteritatea ratului, comparabila cu indemanarea unei maimute.

O inteligenta “aproape” umana 

Dupa cat se pare, la finele secolului XIX, marele Phineas T. Barnum, inventator al circului modern, intuise deja potentialul porcului. Cunoscand intr-un tripou din New Orleans un muzician francez falit, i-a cerut acestuia sa se travesteasca in egiptean si sa dreseze un grup de purcelusi sa joace carti si sa cante la instrumente muzicale. Docili, "elevii" au deprins trucurile cu o rapiditate impresionanta: dupa doar o saptamana, falsul egiptean a inteles ca nu mai avea nimic sa-i invete. Barnum a tiparit afisele: spectacolul se anunta a fi unul extraordinar.

A fost insa un esec. Ce-i drept, in prima faza, spectatorii n-au putut sa nu rada vazand un porc muzician interpretand cu gratie o cantoneta in voga; sau porcusorul-crupier jucand cu abilitate black jack, si "curatandu-l" de-a dreptul pe un tanar care se oferise voluntar sa joace cu el, probabil pentru a-si da aere. In scurt timp insa, oamenilor le-a cam pierit zambetul de pe fata, pe masura ce au inceput sa realizeze ca porcii executau toate sarcinile fara cel mai mic efort. Oamenii au inteles ca afisul, vorbind despre "inteligenta aproape umana", nu exagera deloc. Ba dimpotriva, povestea spune ca unele doamne s-ar fi intors catre soti spunandu-le cu repros: "Tu n-ai cantat niciodata atat de bine la xilofon".

Odata intervenit sentimentul uman al invidiei, spectatorii n-au mai reusit sa se bucure de "giumbuslucurile" purceilor: spectacol dupa spectacol, abilitatea excesiva a acestora a inceput sa-i enerveze, si in cele din urma Barnum s-a vazut constrans sa scoata numarul respectiv din program si sa-l concedieze pe falsul egiptean. Nu se stie ce sfarsit au avut purcelusii, dar e lesne de imaginat.

Porcusorul Mudslinger 

Un document mult mai recent, un filmulet postat pe youtube, ilustreaza si el adevarata natura a problemei.

In el il puteti vedea pe porcusorul Mudslinger evoluand in cadrul show-ului american "Animal Planet". Mudslinger se "produce" in numere extrem de simple: face pe mortul, la comanda se "taraie" pe genunchi, reordoneaza obiecte, manevreaza un cric. Inteligenta insa i se observa de la o posta. De exemplu, toti stim ca un caine, atunci cand ii aduce inapoi stapanului un obiect, il priveste pe acesta cu o privire interogativa, pentru a intelege ce trebuie sa faca in continuare si de multe ori, lasa obiectul respectiv jos, astfel incat stapanul trebuie sa se aplece pentru a-l lua. Nu si Mudslinger, el tine sa-i returneze dresorului obiectul direct in mana.

Si in acest spectacol, la fel cum se intampla pe vremea Circului lui Barnum, spectatorii initial se distreaza. Dar porcul parca face dinandins pentru a-i face sa se simta stanjeniti. La un moment dat, Mudslinger trebuie sa deschida si sa inchida o cutie. Ar fi fost intelept ca el sa se prefaca nesigur, chiar si doar pentru a prelungi suspansul: in schimb, porcusorul executa sarcina imediat, fara ezitare, mai promt decat ar fi facut-o un om. Ca sa nu mai spunem ca dupa exercitiu, se uita in jur ca si cum ar spune "ei bine?".

Cel mai probabil, singurul moment de bucurie sincera simtita de public este atunci cand, la finalul reprezentatiei, Mudslinger trebuie sa traga cu o minge la poarta si, din pur ghinion, rateaza. Spectatorii incearca sa-l incurajeze, fericiti ca au ocazia sa-l coboare la loc, la nivelul lui de simplu porc.

Realitatea este ca porcul si-a dovedit istetimea cu mult timp in urma, ca de altfel multe alte specii. Mai degraba, suntem noi, oamenii, cei care incep sa iasa din intunericul ignorantei cu privire la insasi ideea de inteligenta.

CITESTE SI:

• Porcii viitorului nu vor mai purta boli
  
• Cel mai mic purcel din lume
  
• Acesta este adevaratul rege al porcilor
  
• Porczilla - bestia din Australia