Exerciţiile fizice menţin sănătatea creierului, dar până când?

Dar oare ce se întâmplă după? Sunt aceste schimbări permanente? Dacă cineva se opreşte şi renunţă la exerciţiile fizice, creierul său va reveni la forma de dinainte?

Două studii recente realizate pe animale au urmărit exact aceste subiecte iar rezultatele par a fi îngrijorătoare. 

• VIDEO: Un robot umanoid prezentat în China a executat un dans tradițional cu sabie
• Cele 6 obiceiuri care susțin sănătatea inimii

Primul experiment, realizat de Universitatea Sao Paulo, a observat ceea ce se întâmplă cu centrii memoriei din creier atunci când oamenii renunţă la exerciţiile fizice. 

În studiu, au fost monitorizate două grupuri de şoareci sănătoşi. Un grup sedentar şi un altul care a avut acces la o roată de alergare.  Timp de o săptămână şoarecii s-au putut bucura de ea făcând exerciţii fizice. De asemenea, aceste animale au fost injectate cu o substanţă care marca noii neuroni, din hipocamp, zonă asociată cu memoria, astfel încât specialiştii să poată ţină o evidenţă a lor. După o săptămână, şoarecilor li s-a luat roata, ei devenind sedentari. 

O săptămână mai târziu, o parte dintre şoarecii din ambele grupuri au fost supuşi unor teste de memorie care necesitau descoperirea şi memorarea locului în care se afla o platformă plasată de-a lungul peretelui unei piscine-labirint. (Şoarecilor nu le place apa iar platforma îi putea ajuta să iasă mai bine din apă) Şoarecii cu o memorie mai bună îţi aminteau mai repede unde se afla platforma şi puteau ieşi mai repede din apă. 

Şoarecii rămaşi din ambele grupuri au fost şi ei supuşi acestor teste, dar abia după 3 sau 6 săptămâni de inactivitate. 

Comparând performanţele animalelor şi numărul de celule cerebrale produse în hipocampul fiecăruia, oamenii de ştiinţă au constatat că după doar o săptămână de inactivitate, şoarecii care avuseseră acces la roată erau mult mai rapizi în străbaterea labirintului, comparativ cu animalele din grupul de control. De asemenea, ei aveau cel puţin de două ori mai mulţi neuroni noi. 

Cu toate acestea, avantajele au dispărut după doar câteva săptămâni de inactivitate. Creierele animalelor care rămăseseră inactive în ultimele trei săptămâni aveau mult mai puţini neuroni noi, comparativ cu creierele animalelor care s-au odihnit doar pentru o săptămână. 

De asemenea, exemplarele inactive timp de 3 sau 6 săptămâni s-au descurcat şi mai prost în labirint comparativ cu cele care fuseseră inactive doar de o săptămână. De fapt, amintirile lor au fost la fel de lacunare precum cele ale animalelor de control, indicând faptul că „exerciţiile induse de exerciţiile fizice ar putea fi trecătoare”. 

Celălalt studiu realizat asupra schimbărilor cerebrale induse de exerciţiile fizice a scos în evidenţă informaţii similare. În cercetări anterioare ale celor de la Universitatea Hamilton, Ontario, şoarecii care au avut acces la roţi de alergat şi la jucării au fost capabili să folosească, în mod mult mai eficient, serotonina, un neurotransmiţător implicat în anxietate şi alte stări de spirit.

După câteva zile de exerciţii fizice, animalele în cauză au devenit mult mai puţin anxioase şi mult mai rezistente la stres în timpul. Cu toate acestea, beneficiile aduse de mişcare dispăreau rapid dacă şoarecilor nu li se mai permitea accesul la roată şi jucării.

Cercetări mai recente au arătat că după 10 săptămâni de alergare, urmate de alte 3 de inactivitate, creierele şoarecilor care agregaseră la roată aproape că nu se mai deosebeau de ale celor sedentari. 

„Schimbările de la nivelul creierului nu se menţin atunci când exerciţiile regulate sunt întrerupte. Deşi observaţiile noastre au fost realizate doar pe şoareci, există dovezi indirecte care sugerează că acelaşi fenomen se întâlneşte în cazul oamenilor”, a declarat profesorul Gilberto Xavier.