Suferi de „beţia somnului”? O afecţiune puţin cunoscută explică purtările bizare ale unor oameni la trezirea din somn

Trezirea confuzională, cum este numită corect, sau „beţia somnului”, cum i se spune popular, poate duce la un comportament nepotrivit, precum a răspunde la telefon atunci când sună alarma ceasului deşteptător, ori chiar la reacţii violente.

Asemenea lucruri se întâmplă, de obicei, când o persoană este trezită brusc din somn; uneori,  aceste persoane nici nu ţin minte că s-a întâmplat aşa ceva, după ce adorm la loc şi se trezesc în mod normal, spune dr. Maurice Ohayon, psihiatru specialist în studiul somnului la Stanford School of Medicine şi co-autor al unui studiu pe această temă, publicat în jurnalul Neurology.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

Trezirea confuzională este diferită de coşmaruri şi de somnambulism, spune  specialistul. Este întâlnită adesea la copii, dar nu a fost studiată aprofundat la adulţi. 

În acest studiu, cercetătorii au intervievat un eşantion de peste 19.000 de adulţi din SUA, în privinţa obiceiurilor lor de somn.

Aproximativ 15% au spus că au avut cel puţin o experienţă de „beţie a somnului”  în anul care trecuse; peste jumătate dintre femei au declarat că au cel puţin un asemenea episod pe săptămână.

Dintre cei care aveau această afecţiune, 70% sufereau şi de tulburări de somn, iar 37% – de afecţiuni mintale. Doar 31% luau medicamente pentru tratarea acestor afecţiuni, de obicei antidepresive.

Erau mai predispuşi la trezire confuzională cei ce sufereau de depresie, tulburare bipolară, alcoolism, panică, anxietate sau tulburare de stres post-traumatic, precum şi cei cu apnee de somn (o afecţiune datorită căreia aveau episoade de oprire a respiraţiei, pentru câteva secunde, în vreme ce dormeau).

Trezirea confuzională se poate datora uneori şi unei doze prea mari ori prea mici de somn (mai puţin de 6 ore sau mai mult de 9 ore).

Afecţiunea merită studiată în detaliu, deoarece poate avea implicaţii pentru siguranţa altor persoane, în cazul în care suferă de această problemă oameni precum piloţii de avioane sau medicii din serviciile de urgenţă, spun specialiştii.

Sursa: Discovery News