Home » Cultură » Marele Bazar din Istanbul, locul marcant al istoriei şi culturii turce. Cum a fost pedepsit cel care a îndrăznit să fure din el 30.000 de monede de aur – FOTO

Marele Bazar din Istanbul, locul marcant al istoriei şi culturii turce. Cum a fost pedepsit cel care a îndrăznit să fure din el 30.000 de monede de aur – FOTO

Publicat: 16.01.2016
Marele Bazar din capitala culturală turcă Istanbul este una dintre cele mai mari şi mai vechi pieţe acoperite din lume, care cuprinde un total de 61 de străzi acoperite şi peste 3.000 de magazine.
În ciuda creşterii constante a mall-urilor moderne din Turcia, Marele Bazar este în continuare cel mai vizitat obiectiv turistic din ţară. În 2014, Marele Bazar a devenit cel mai vizitat obiectiv turistic din întreaga lume. Anual are peste 91 de milioane de vizitatori.
 
Marele Bazar a fost creat din ordinul sultanului Mehmet al II-lea în iarna anului1455, la scurt timp după cucerirea Istanbulului de către otomani (1453). La început, în Marele Bazar se comercializau numai textile şi de aceea a fost numit Cevahir Bedestan sau „Bedesten de Gems”, cuvântul „Bedesten” în persană însemnând „bazarul vânzătorilor de pânză”. Ca structură, Bazarul a fost construit din cărămidă şi lemn cu arcade mari boltite, iar pereţii erau ornamentaţi cu tencuieli pe cărămizi sau piatră.
 
Câţiva ani mai târziu, sultanul Mehmet al II-lea a mai ordonat construcţia unei alte pieţe acoperite numită „Sandal Bedesten”. Numele vine de la un fel de fir ţesut în Bursa, care are culoarea lemnului de santal. Sandal Bedesten este acum a doua cea mai veche clădire în Marele Bazar. Peste un timp, textilele pentru comerţ au fost mutate la Sandal Bedesten, iar Cevahir Bedesten a fost rezervat pentru comerţul cu bunuri de lux. 
 
Sursa foto: Neil Howard/Flickr
 
La început cele două clădiri au fost izolate, dar în curând mulţi vânzători şi-au deschis magazinele proprii între aceste doua pieţe. Astfel, întreaga zonă dintre cele două pieţe a fost dedicată exclusiv comerţului. 
 
Până la începutul secolului XVII, Marele Bazar a atins forma sa finală. Poziţia fizico-geografică a Imperiului Otoman, situat pe trei continente, şi controlul total al comunicaţiilor rutiere între Asia şi Europa, a făcut ca Bazarul să fie un punct extrem de important în comerţului mediteranean. Potrivit mai multor călători europeni, începând de atunci şi până în prima jumătate a secolului al 19-lea, piaţa a fost de neegalat în Europa în ceea ce priveşte abundenţa, varietatea şi calitatea produselor în vânzare.
 
Marele Bazar este încă o piaţă masivă care oferă loc de muncă pentru 26.000 de persoane şi e vizitată de 250.000 – 400.000 de vizitatori zilnic. Străzile sunt acoperite de pânză şi căptuşite pe ambele părţi de tarabe mici care vând orice: haine, bijuterii, mobilier, covoare, ceramică, pantofi, carti, condimente şi altele. Standurile care comercializează produse similare sunt de obicei grupate. Preţurile sunt rareori fixe, astfel încât tocmeală este partea cea mai importantă a ritualului comercial de la Marele Bazar.
 

Galerie foto

vezi galeria
8 foto
 
La sfârşitul zilei, fiecare stand este închis numai cu draperii, dar există porţi şi gardieni de patrulare. De menţionat este faptul că, deşi dimensiunea Bazarului este una impresionantă, cazurile de furt sunt extrem de rare. Cel mai memorabil caz de furt a fost încidentul din 1591, când 30.000 de monede de aur au fost furate în vechiul Bedesten. Furtul a şocat întregul Istanbul. Bazarul a rămas închis timp de două săptămâni şi mulţi oameni au fost torturaţi, până când banii au fost recuperaţi de la un tânăr persan, un vânzător de mosc. Vinovatul a fost executat prin spânzurare.
 
În afară de câteva calamităţi naturale, incendii şi cutremure, Marele Bazar a avut o existenţă liniştită în cea mai mare parte, până anul trecut, când oficialii oraşului au iniţiat un proiect de renovare. Drept rezultat mai mulţi negustori au fost evacuaţi din Bazar, acţiune care a dus la proteste stradale.
 
Oamenii consideră că acest proces de renovare este iniţiat pentru a construi hoteluri de lux pentru turişti şi nu pentru a renova Bazarul. 
 
Imagini ale Marelui Bazar din Istanbul pot fi vizualizate aici.
 
„Acest lucru este foarte bine planificat în ce priveşte orientarea spre profit. Se va distruge istoria şi cultura Istanbulului. Locuitorii originari vor fi alungaţi, la fel ca întreprinderile mici şi meseriile tradiţionale. În cele din urmă, turismul se va auto-distruge, pentru că turiştii nu vin aici pentru a vedea hoteluri de lux, centre comerciale şi reşedinţe maiestuoase. Şi nu va mai rămâne nimic”, a declarat Mucella Yapici, reprezentahnt al Camerei de arhitecţi din Istanbul.
 
„De dragul turismului, foarte multe s-au făcut pentru a distruge tezaurul istoric. Este o pierdere teribilă pentru Istanbul. Întregul oraş este devorat de dezvoltarea turismului şi se transformă încet într-un loc lipsit de viaţă şi cultură proprie. Puţin câte puţin, acesta devine un Las Vegas”, a declarat Ugur Tanyeli,  specialist în istoria arhitecturii. 
 
Primarul, Demir, a asigurat însă că lucrările de renovare vor readuce Bazarul la starea iniţială. „Nimeni nu va fi obligat să deschidă un hotel”, a declarat Demir. 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării