”Mini-creier” creat în laborator. Descoperirea are implicaţii uriaşe pentru combaterea bolilor neurologice – VIDEO

Cercetătorii de la Şcoala Bloomberg de Sănătate Publică Johns Hopkins afirmă ca au dezvoltat „mini-creierele” compuse din mulţi neuroni şi celule ale creierului uman. 

 

Oamenii de ştiinţă consideră că prin crearea acestor „mini-creiere” ar putea schimba modul în care se testează eficacitatea şi siguranţa noilor medicamente. Datorită acestor creiere vor fi salvate sute de mii de animale utilizate în cercetarea ştiinţifică neurologică în statele Unite ale Americii. 

 

„95 la sută dintre medicamentele care sunt foarte promiţătoare în testele pe modele animale nu reuşesc atunci când ajung să fie testate la om. Aceste încercări cheltuie multe resurse temporale, dar şi financiare. În timp ce utilizarea modelelor de rozătoare au fost utile, oamenii nu sunt şobolani de 68 de kg, iar această metodă ne va permite să primim informaţii mai bune din aceste bile de celule decât de la rozătoare. Noi credem că viitorul cercetării creierului va include mai puţine animale, folosind mai mult modele umane, pe bază de celule”, a declarat liderul studiuui, Thomas Hartung, profesor la Doerenkamp-Zbinden şi director la departamentul  de evidenţă Toxicologică de la Şcoala Bloomberg.

 

Hartung şi colegii săi au creat acest creier folosind celule stem pluripotente induse (iPSCs). Acestea sunt celule adulte care au fost reprogramate genetic la o stare de celule stem embrionare, ca apoi să stimuleze creşterea celulelor din creier.

 

 

Celulele din pielea unor adulţi sănătoşi au fost folosite pentru a crea mini-creierul, dar Hartung spune că celulele umane cu anumite trăsături genetice sau anumite boli pot fi folosite pentru a crea creierul util la studierea diferitor tipuri de produse farmaceutice.

 

Mini-creierele lui Hartung sunt foarte mici, au 350 de micrometri în diametru. După cultivarea mini-creierului timp de aproximativ două luni, acesta a dezvoltat patru tipuri de neuroni şi două tipuri de celule de sprijin: astrocite şi oligodendrocitele, aceştia sunt bune la crearea mielinei, care conectează  axonii cu neuronii şi le permite să comunice mai rapid .

 

„Noi nu avem primul model de creier şi nici nu avem pretenţia de al avea cel mai bun. Acesta este cel mai standardizat. Dar testarea medicamentelor pe aceste celulele va asigura rezultate mult mai comparabile şi precise”, afirmă  Hartung, care conduce şi Centrul Şcolii pentru Testarea Alternativă la animale.

 

Potrivit lui Hartung, creierul poate fi folosit pentru a studia boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza multiplă şi chiar autismul. 

 

Sursa: Science Daily

 

Vă recomandăm şi aceste articole: