Home » Istorie » Un tezaur fascinant, descoperit de doi tineri într-o pădure din Dâmboviţa. ”Când a ajuns şi a văzut ce era în groapă, nu-şi mai găsea cuvintele” – FOTO

Un tezaur fascinant, descoperit de doi tineri într-o pădure din Dâmboviţa. ”Când a ajuns şi a văzut ce era în groapă, nu-şi mai găsea cuvintele” – FOTO

Un tezaur fascinant, descoperit de doi tineri într-o pădure din Dâmboviţa.  ”Când a ajuns şi a văzut ce era în groapă, nu-şi mai găsea cuvintele” – FOTO
Publicat: 19.02.2016
Descoperirea a fost făcută în 16 februarie, într-o pădure din comuna Măneşti, Dâmboviţa, de doi tineri pasionaţi de detecţie, Daniel Matei şi Florin Kiritescu.

Aceştia au găsit  un tezaur medieval format din 3 ulcele îngropate împreună. Aceştia au predat tezaurul, alcătuit din peste 6000 de monede, Muzeului de Istorie din Târgovişte, care a şi început restaurarea lui.

Vezi imagini cu tezaurul în GALERIA FOTO!

 ”Până în momentul de faţă am identificat 6665 de monede. Este posibil ca numărul lor să mai crească pentru că mai sunt unele lipite de fundul unui vas de ceramică. Fiind monede mici, de 0,2 grame, 0,3 grame şi corodate, este posibil să nu poată fi recuperate chiar toate ”, a declarat pentru Descoperă Irina Cârstina, doctor în istorie şi muzeograf la Muzeului de Istorie din Târgovişte.

Tezaurul este alcătuit în totalitate din monede de argint. Doar două monede nu sunt otomane – una de trei creiţari, emisă de împăratul Francisc I al Austriei în 1815, şi alta de 20 de creiţari, emisă de împărăteasa Maria Tereza, în 1764.

 ”Piesa cea mai frumoasă din tezaur este o monedă otomană de 40 de parale, care cântăreşte 18 grame şi are o dimensiune de 40 mm. A fost emisă de sultanul Selim al III-lea în 1792. S-a păstrat foarte bine şi este foarte frumoasă. Tezaurul nu este valoros financiar, ci istoric, pentru că monedele sunt din perioada războaielor ruso-turce, când au avut loc puternice frământări sociale”, a mai precizat dr. Irina Cârstina.

Potrivit acesteia, tezaurul este impresionant şi prin mărimea pieselor, în Muzeului de Istorie din Târgovişte mai exitând ale patru tezaure cu monede otomane, dar care nu conţin mai mult de 50 de piese.

”Când a ajuns şi a văzut ce era în groapă, nu-şi mai găsea cuvintele. Nici eu nu mai eram stăpan pe ale mele. Începem să recuperăm tezaurul, băgam metodic în rucsac bucătică cu bucătica, cu tot cu fragmentele de ceramică şi ceva pământ în care erau concentrate multe monede, ne şi gândeam ce frumos vor arăta într-o vitrină de muzeu. Când am zis noi că suntem gata, am mai verificat o dată pământul de lângă groapă cu detectorul, să nu fi rămas vreo monedă. Din nou semnal clar de lucruri faine! Lărgim un pic groapa şi, hop, încă o ulcică, tot fragmentata. Aceeaşi puzderie de monede. Începem să punem, cu tot cu pământ şi ceramică, şi în al doilea rucsac (cred că am cărat acasă câteva kg bune de pământ). Gata, să mergem! Ultima verificare şi biiiip, acelaşi semnal. Râcâi cu mâna pereţii din fundul gropii şi simt ceva tăios în degete. Fragment de ceramică. Şiii… a treia ulcicaaa!!! Şi vreo 2-3 pietre plate care, cert, avuseseră rol de capac. Am început cu un pic înainte de apus şi am terminat aproape pe întuneric. Deci 3 ulcele în aceeaşi groapă!”, a povestit Daniel Matei, unul dintre tinerii care l-au găsit, pe pagina de Facebook Detech România.

La rândul său, Florin Kiriţescu, de profesie fotograf, a mărturisit că au găsit şi doi săculeţi (unul crăpat şi unul intact, chiar legat la gură) si alte fargmente de pânză, pe care le-au predat împreună cu monedele şi ulcelele.

”Apreciem că este vorba de monede otomane mici, din argint, divizionare şi subdivizionare, din mai multe secole. Pe lângă acestea, după cum au ieşit, în fiecare ulcea se află şi câte o moneda mai mare, de altfel, ca un fel de căpetenie a celorlalte, astfel: o monedă otomană foarte mare, tot din argint, plus, interesant, două monede austriece din argint, de 2 şi 20 de Shfantz/Kreuzer, din a două jumătate a secolului XVIII. Deci credem că tezaurul a fost constituit undeva la sfârşitul secolului XVIII sau începutul secolului XIX dar asta ne vor spune arheologii”, a scris la rândul său Florin Kiriţescu pe Facebook.

La Muzeului de Istorie din Târgovişte a început restaurarea monedelor, dar şi a ceramicii şi săculeţilor, însă va dura câteva luni bune, pentru că se face piesă cu piesă.

Galerie foto

vezi galeria
17 foto

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record