Istoria frumoasă a României, în timbrele româneşti – FOTO

Actul de naştere al provinciei româneşti este considerat a fi consemnarea victoriei în urma bătăliei de la Posada din anul 1330, când muntenii conduşi de domnitorul Basarab I învingeau oastea regelui Ungariei, Carol Robert, scrie Mediafax.

Cele aproape şapte secole de istorie au adunat multe fapte de vitejie şi sacrificiu, la care se adaugă frumuseţea şi bucuria de a trăi în aceste locuri, exprimate şi transmise, de la generaţie la generaţie, prin construcţii arhitecturale şi spirituale valoroase, dar şi prin oameni de excepţie ai zonei. Moştenirea lăsată de ei a depăşit barierele timpului, păstrându-şi, până astăzi, unicitatea şi specificul pentru oricine este dispus să viziteze acest spaţiu plin de istorie, cultură şi tradiţii. Vă invităm aşadar să ne însoţiţi într-o călătorie înapoi în timp, de unde vom aduce în prezent crâmpeie din istoria acestei zone, prin cel mai recent proiect filatelic Descoperiţi România, Muntenia.

• Cine a inventat cămașa de forță? De la instrument medical la simbol al constrângerii
• Cine a inventat bomboanele? De la dulciurile cu miere din Egiptul antic la batoanele de ciocolată…

În cele patru timbre de colecţie, emisiunea adună la un loc comori istorice şi personalităţi reprezentative ale zonei, fiind disponibilă începând de astăzi, 14 octombrie 2016, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

Marca poştală cu valoarea nominală de 2,50 lei scoate în evidenţă, într-o sugestivă asociere, silueta maiestuoasă a Mănăstirii Curtea de Argeş şi a ctitorului ei, domnitorul Neagoe Basarab.

Începând cu perioada primului cuplu de rege şi regină ai României, Carol I şi Elisabeta, şi până în prezent, impozanta construcţie a mănăstirii veghează criptele familiei regale.

Valoarea nominală de 3,50 lei aparţine timbrului care aminteşte de domnitorul Constantin Brâncoveanu şi de stilul brâncovenesc prezent în ornamentele ctitoriilor sale. La iniţiativa sa, cei mai buni constructori şi decoratori şi-au reunit talentele pentru a defini şi materializa o artă de notorietate, arta brâncovenească, ansamblu înţelept închegat al mai multor stiluri.

Timbrul cu valoarea nominală de 8 lei reuneşte într-o compoziţie definitorie frumuseţea costumului popular al Munteniei, motive decorative ale covoarelor şi alesăturilor zonei, alături de decoraţiuni în piatră ale edificiilor mănăstireşti, prezenţe valoroase ale istoriei ţării.

Pe marca poştală cu valoarea nominală de 15 lei se regăseşte capitala ţării, Bucureşti, într-un ansamblu de imagini reprezentativ pentru spiritualitate şi cultură, prin clădirea Ateneului Român, la care se adaugă imaginea statuară a marelui om politic, Ion. I.C. Brătianu.

Ilustraţia celor patru timbre este completată de heraldica zonei (stema Munteniei), iar cele două plicuri prima zi ale emisiunii ilustrează un mozaic de imagini, făcând trimitere către detalii arhitecturale specifice Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti şi detalii specifice portului tradiţional femeiesc din Muntenia.

Sursa: Mediafax