Factorii care pot provoca apariţia cancerului ovarian, printre ei se află şi pudra de talc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

“Ovarele sunt organe pereche situate în porţiunea inferioară a abdomenului. Ele produc ovulele şi hormonii feminini: estrogenul şi progesteronul. Cancerul apare atunci când anumite celule suferă o transformare şi încep să se multiplice necontrolat, încercând să evite apoptoza (moartea celulară). Se produc astfel mase tumorale care pot afecta unul, ambele ovare sau se pot extinde la structurile din jurul lor. Cu toate că este curabil în stadii incipiente, cancerul de ovar rămâne localizarea cu cea mai mare letalitate dintre toate tumorile ginecologice. Progresele făcute în chirurgie şi în chimioterapie din ultimele decade se traduc totuşi într-o îmbunătăţire a supravieţuirii”, afirmă medicul Mirela Drăgan, medic primar oncologie medicală.

Conform statisticilor globale, rata de supravieţuire la 5 ani în cazul cancerului ovarian este în medie de 30-45 la sută. La jumătate faţă de cancerul mamar, afecţiune la care rata de supravieţuire pe termen lung care ajunge şi la 90 la sută. O explicaţie ar fi depistarea în stadii avansate, din cauza lipsei unor simptome bine definite.

“În stadii incipiente, nu există, din păcate, simptome specifice. Simptomele care pot apărea sunt durerile abdominale şi tulburările gastrointestinale nesistematizate. În stadii avansate, apar simptome ca urmare a complicaţiilor date de cancerul de ovar: balonare, saţietate precoce, umflarea abdomenului ca urmare a acumulării de lichid (ascita), urinarea frecventă dată de compresiunea tumorală, constipaţia, tulburări respiratorii date de acumularea de lichid la nivelul pleurei (pleurezia). Foarte rar, apar sângerări vaginale anormale”, descrie tabloul afecţiunii medicul oncolog.

Cauzele cancerului ovarian

Cauzele cancerului ovarian nu pot fi indicate cu certitudine. Printre factorii de risc, specialiştii menţionează anumite mutaţii genetice, consumul crescut de grăsimi animale, obezitatea, consumul de alcool, fumatul, expunerea la talc şi la radiaţii. În plus, au un cuvânt de spus în apariţia cancerului ovarian virusurile care dau oreion, rubeolă, cele gripale, precum şi infertilitatea, terapia hormonală de substituţie, menstruaţia precoce, menopauza tardivă, chisturile ovariene şi endometrioza.

“În cazul persoanelor cu predispoziţie genetică, riscurile de îmbolnăvire cresc cu 20-50%. Persoanele ale căror rude de gradul I sunt afectate de mutaţii BRCA1 si BRCA2 prezintă un risc de 50% de a dezvolta un cancer ovarian. Deci dacă există rude cu cancer rectal, ovarian sau mamar la rude de gradul I, la aceste persoane se are în vedere screening-ul, deşi nu există o strategie efectivă”, afirmă medicul oncolog Mirela Drăgan.

Medicul oncolog Mirela Drăgan

Cancerul ovarian apare mai frecvent după vârsta de 40 de ani, iar terapia poate include intervenţia chirurgicală, chimioterapia şi terapia ţintită – specialiştii menţionează beneficiile medicinei personalizate în anumite cazuri de cancer ovarian. O situaţie specială poate fi diagnosticarea acestei afecţiuni maligne la persoanele tinere, care doresc să aibă copii în viitor.

“Histerectomia se recomandă în toate stadiile, chiar şi în cele incipiente atunci când nu se doreşte prezervarea fertilităţii. Intervenţia chirurgicală cu păstrarea fertilităţii poate fi luată în considerare la femeile tinere cu boală precoce, stadiul I a sau I c, cu implicare ovariană unilaterală şi aspect histopatologic favorabil”, afirmă specialista Onco Card.

Specialiştii estimează că până în 2035, la nivel global, numărul pacientelor diagnosticate cu cancer ovarian va creşte cu peste 50 la sută, iar cel al deceselor cu peste 70 la sută*. În acest context, consultul ginecologic anual şi efecturea analizelor recomandate de specialist devin obligatorii pentru a creşte şansele depistării afecţiunilor grave în stadii incipiente.