Străzile din Pompeii erau reparate cu fier topit

Oraşul Pompeii a rămas în istorie datorită erupţiei vulcanului Vezuviu care în anul 79 al erei noastre a acoperit întreg oraşul sub un strat de lavă şi cenuşă vulcanică. Sub acest strat se ascund multe secrete care aşteaptă să fie descoperite şi care să ne ofere o imagine mai bună a vieţii pe care o duceau locuitorii oraşului. Un astfel de secret care a fost recuperat de sub cenuşa vulcanului este legat de reţeaua de drumuri care împânzea oraşul.

O echipă de arheologi a descoperit o tehnică romană necunoscută de reparare a căilor de acces care implică folosirea fierului topit. Conform unui studiu publicat în revista American Journal of Archeology, arheologii au descoperit că, atunci când apăreau gropi în străzile pavate cu piatră, autorităţile dispuneau acoperirea acestora cu fier topit sau cu zgură cu un conţinut ridicat de fier în care se mai adăugau fragmente de rocă sau teracotă, notează Fox News.

• La apogeul erei glaciare, oamenii au construit adăposturi din oase de mamut
• Cicero, „omul universal” care a marcat istoria Romei: „Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât…

Arheologii explică că repararea cu piatră sau înlocuirea completă a terasamentului reprezenta un proces scump şi care cerea mult timp, sugerează dovezile arheologice coroborate cu înregistrările istorice.

„Una dintre opţiunile pentru a repara drumurile însemna înlocuirea totală a pavelelor, ceea ce se dovedea a fi un proces dificil şi scump care putea bloca arterele principale pentru luni”, explică echipa de cercetători în studiul publicat.

Deşi au identificat această metodă necunoscută până în acest moment de reparare a drumurilor publice, echipei de arheologi îi mai rămâne să explice şi modul în care fierul topit ajungea în zonele care aveau nevoie de reparaţii. Una dintre teoriile propuse de către aceştia implică folosirea sclavilor, fie ei publici sau ai oficialităţilor oraşului. În sarcina acestora cădea să îl încălzească în furnale care, conform reconstrucţiilor istorice, puteau atinge temperaturile necesare topirii metalului şi după să îl toarne în gropile şi fisurile care apăreau.

Citeşte şi: