Ştiinţa din spatele bârfei şi de ce o facem cu toţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Totuşi, nu doar cititorii de tabloide adoră să bârfească. Sociologii au descoperit că toţi oamenii sunt făcuţi să fie mai atenţi şi să participe la discuţiile care conţin bârfe. De fapt, este o adaptare evoluţionară – bârfitul a devenit natură umană.

„Suntem descendenţii oamenilor care erau pricepuţi la asta”, spune Frank McAndrew, profesor de psihologie la Knox College, din statul american Illinois. „În vremurile preistorice, oamenii erau fascinaţi de vieţile celor care erau mai realizaţi”, adaugă profesorul.

McAndrew, expert în comportamentul social uman şi „statul la bârfă”, explică faptul că pentru a supravieţui în timpurile preistorice, oamenii trebuiau să ştie ce se întâmplă cu cei din jurul lor.

„Cine se culcă cu cine? Cine are putere? Cine are acces la resurse? Dacă nu te numărai printre aceste categorii, nu aveai foarte mult succes”, spune profesorul.

În general, bârfitul are conotaţii negative, în special atunci când ne gândim la zvonuri negative sau tabloide şi dreptul la intimitate al unei persoane. Totuşi, în viaţa de zi cu zi, cercetătorii spun că pălăvrăgeala noastră despre cei din jur pare plictisitoare, dar are propriile scopuri unice.

52 de minute de bârfă pe zi

Majoritatea cercetătorilor definesc bârfitul drept vorbitul despre cineva care nu e prezent şi distribuirea de informaţii care nu sunt foarte cunoscute. Potrivit unei analize a cercetătorilor de la Universitatea Riverside din California, o persoană obişnuită petrece 52 de minute în fiecare zi făcând exact acest lucru.

Totuşi, majoritatea bârfelor sunt inofensive. În jur de 15% din tot ceea ce discutăm conţine argumente negative – sau ceea ce cercetătorii numesc „evaluativ” – dar în afară de asta, persoana obişnuită doar enumeră informaţii precum „a trebuit să stea până târziu la serviciu” sau „a trebuit să se ducă la spital”. Acest tip de discuţie neutră ne ajută, de fapt, să clădim relaţii de prietenie sau să aflăm informaţii cruciale pentru viaţa socială, susţine Megan Robbins, profesor de psihologie la Universitatea Riverside, potrivit CNN.

Chiar dacă bârfitul este deseori descris ca un act feminin sau o distracţie a oamenilor needucaţi, Robbins spune că toată lumea o face.

„Cercetările noastre au demontat aceste stereotipuri. Fiind o specie socială, trebuie să vorbim despre alţi oameni. Nu trăim în izolare şi vorbim despre alţi oameni care, inevitabil, uneori nu sunt prezenţi”, explică Robbins.

Toată lumea bârfeşte şi nu este neapărat greşit

Acţiunea de a bârfi devine dăunătoare atunci când nu oferă o oportunitate de învăţare socială, spun oamenii de ştiinţă, spre exemplu atunci când este vorba despre comentarii grosolane despre felul în care arată o persoană sau afirmaţii mincinoase.

Robbins mai adaugă că există studii convingătoare care arată că bârfitul ar putea servi drept verificare asupra comportamentului moral al persoanelor, astfel descurajând posibili trişori sau leneşi dat fiind că oamenilor le pasă de reputaţie şi nu vor să rişte să devină subiect de bârfă.

De asemenea, acest comportament uman nu este limitat la un singur grup de vârstă. Stacy Torres, profesor de sociologie, a studiat obiceiul în rândul vârstnicilor din New York City. Cercetarea sa a dezvăluit că adulţii mai în vârstă au participat la bârfă în restaurante locale şi magazine cu scopul de a a forma şi menţine legături sociale, dar şi pentru a combate singurătatea.

De ce ne pasă de celebrităţi?

Oamenii sunt programaţi să le pese de vieţile prietenilor, duşmanilor sau cele ale rudelor. Cercetătorii numesc acei oameni „importanţi din punct de vedere social”. Dar de ce ne pasă de vedete pe care nu le-am cunoscut, de fapt, niciodată?

„Creierul nostru de om al cavernelor nu este pregătit să se confrunte cu acest fel modern de comunicare. În acele zile, dacă ştiai multe despre cineva, prin definiţie era important din punct de vedere social pentru tine”, spune McAndrew.

Acest lucru este foarte adevărat în zilele acestea mai ales datorită internetului şi reţelelor online de socializare, ceea ce înseamnă că ştim foarte multe despre oameni pe care, de fapt, nu îi cunoaştem. Astfel, având acces la acele informaţii suntem păcăliţi să credem că vedetele sunt importante din punct de vedere social pentru noi.

De asemenea, bârfitul despre vedete ne oferă ceva în comun cu ceilalţi din jur. Informaţiile de cultură populară pot fi un subiect de discuţie atunci când ne confruntăm cu acele momente incomode de linişte alături de alţi oameni.

Dacă eşti îngrijorat că bârfitul tău este excesiv sau dăunător, încearcă să analizezi motivele pentru care tu chiar crezi că ai putea avea o problemă, mai spune McAndrew. Poate nu foloseşti aptitudinea în mod corespunzător.

Iar dacă observi că „bârfele tale dăunează relaţiilor tale”, poate ar fi timpul să renunţi cu totul la acest obicei.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Deşi are o reputaţie proastă, bârfitul este chiar bun pentru psihic

Căile neuronale dedicate limbajului din creierul uman au o vechime de cel puţin 25 de milioane de ani

Predicţia lui Elon Musk: În câţiva ani limbajul uman va fi învechit. ”Îl vom folosi doar din motive sentimentale”

Mersul desculţ este mai sănătos pentru noi?