Home » Știință » Cum își amintește sistemul imunitar de virusuri: Celule T de memorie se formează mai devreme decât se credea anterior

Cum își amintește sistemul imunitar de virusuri: Celule T de memorie se formează mai devreme decât se credea anterior

Cum își amintește sistemul imunitar de virusuri: Celule T de memorie se formează mai devreme decât se credea anterior
Susanne Dürr / TUM
Publicat: 07.11.2020

Pentru ca o persoană să dezvolte imunitate împotriva unei boli, celule T trebuie să se transforme în celule de memorie în urma contactului cu patogenul.

Până acum, numărul celulelor care sunt capabile de așa ceva era considerat să depindă cel mai mult de magnitudinea răspunsului imunitar inițial. O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Munich (TUM) a analizat această teorie.

Atunci când un virus intră în corp, acesta este detectat de anumite celule din sistemul imunitar. Acestea transportă virusul către ganglionii limfatici unde fragmentele sale, cunoscute drept antigeni, sunt analizate de celule limfocitele T citotoxice (celule T citotoxice), acestea fiind responsabile cu controlul infecțiilor virale. Fiecare dintre aceste celule conține un receptor unic de celule T pe suprafață care poate recunoaște anumiți antigeni. Cu toate acestea, doar câțiva receptori de celule T pot identifica o infecție virală cu un anumit antigen.

O teorie acceptată de majoritatea oamenilor de știință

Pentru a controla infecția și maximiza mecanismul de apărare împotriva virusului, aceste câteva celule T specifice antigenilor încep rapid să se descompună și să se transforme în celule T efectoare. Acestea distrug celulele gazdă infectate de virus și apoi mor imediat ce infecția este eliminată. Totuși, unele dintre aceste celule efectoare se transformă în celule T de memorie, care persistă în organism pe termen lung. Aceasta este o teorie general acceptată.

De asemenea, în cazul în care același patogen invadează din nou corpul, celule T de memorie sunt deja prezente și gata să elimine invadatorul mai rapid și mai eficient decât prima oară.

Celule de memorie și originea lor

„Părerile științifice dominante spun că celule T activate devin mai întâi celule efectoare și doar apoi se dezvoltă treptat în celule de memorie. În opinia noastră, totuși, acest lucru nu este adevărat. Asta ar însemna că dacă mai multe celule efectoare sunt formate după contactul cu patogenul, celulele de memorie ar fi mai numeroase”, a explicat dr. Veit Buchholz, specialist în microbiologie la TUM.

Buchholz și colegii săi au observat un fir diferit al evenimentelor și au publicat rezultatele în jurnalul Nature Immunology.

Dezvoltarea celulelor efectoare și de memorie se separă mult mai devreme decât se credea anterior

„Am analizat răspunsul imunitar antiviral care rezultă de pe urma celulelor T individuale activate la șoareci. În urma experimentelor, am reușit să arătăm că anumite familii de celule T care au provenit de la celule individuale formează până la 1.000 de ori mai multă memorie decât altele. Cu toate acestea, aceste familii de celule T dominante au contribuit foarte puțin la magnitudinea răspunsului imunitar inițial, care a fost dominat de celule efectoare derivate de la familiile de celule T de scurtă durată”, a spus dr. Simon Grassmann, autorul principal al studiului.

Astfel, la nivel de celule individuale, a devenit clar că dezvoltarea celulelor efectoare și de memorie se separă mult mai devreme decât se credea anterior, potrivit MedicalXpress.

„Deja în prima săptămână după confruntarea cu patogenul, am văzut diferențe majore în familiile de celule T. În mod normal, la acel moment al răspunsului imunitar, celulele T citotoxice sunt bogate în molecule care ajută la distrugerea celulelor infectate de virus. Cu toate acestea, noi nu am descoperit vreo indicație că aceste molecule domină pe termen lung familiile de celule T. În schimb, au fost predispuse dezvoltării memoriei”, a spus Lorenz Mihatsch, un alt autor al studiului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sistemul imunitar al copiilor din Finlanda a fost schimbat, după ce creșele au construit „mini păduri”

Primul studiu care arată că celulele noastre își provoacă propria moarte pentru a ajuta sistemul imunitar

Oamenii de știință au identificat zeci de gene care permit cancerului să evite sistemul imunitar

Sistemul imunitar ne apără împotriva depresiei

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă