Boala care a existat în Americi cu mult înainte de sosirea europenilor

Lepra a existat în Americi înainte de sosirea coloniștilor. Deși a fost pentru mult timp considerată o boală adusă în Americi de către coloniștii europeni, lepra ar putea avea, de fapt, o istorie mult mai veche pe acest continent.

Lepra a existat în Americi înaintea coloniștilor. O echipă internațională de cercetători de la Institutul Pasteur, CNRS (Franța) și Universitatea din Colorado (SUA), în colaborare cu mai multe instituții din America și Europa, a descoperit că o a doua specie de bacterii responsabilă de lepră, Mycobacterium lepromatosis, infecta deja oameni pe continentul american acum cel puțin 1.000 de ani, cu secole înainte de sosirea europenilor.

• Plănuia Austro-Ungaria sau Serbia un război în Balcani în anul 1914?
• Examenul de Bacalaureat la 1888: „S-a întâmplat ceva neașteptat, am ieșit întâiul, cu media 9.86, cea…

Rezultatele au fost publicate în revista Science.

Lepra a existat în Americi înainte de venirea europenilor

Lepra este o boală neglijată, cauzată în principal de bacteria Mycobacterium leprae și afectează în fiecare an aproximativ 200.000 de oameni la nivel global. Deși M. leprae rămâne principalul agent patogen, studiul de față s-a concentrat pe o specie diferită, Mycobacterium lepromatosis, identificată pentru prima dată în 2008, în SUA, la un pacient mexican, și ulterior în 2016 la veverițele roșcate din Insulele Britanice.

Coordonat de cercetători de la Laboratorul de Paleogenomică Microbiană din cadrul Institutului Pasteur și al CNRS, împreună cu Universitatea din Colorado și în parteneriat cu comunități indigene și peste 40 de specialiști internaționali (inclusiv arheologi), studiul a analizat ADN-ul din aproape 800 de probe, atât din rămășițe umane antice descoperite arheologic, cât și din cazuri clinice recente care prezentau simptome de lepră.

Rezultatele arată clar că M. lepromatosis era deja răspândită în America de Nord și de Sud cu mult înainte de colonizarea europeană și oferă o imagine mai clară asupra diversității genetice actuale a bacteriilor patogene din genul Mycobacterium.

„Această descoperire ne schimbă radical înțelegerea asupra istoriei leprei în America. Arată că o formă a bolii era deja endemică în rândul populațiilor indigene cu mult timp înainte ca europenii să ajungă aici”, spune dr. Maria Lopopolo, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Institutul Pasteur.

Istoria unei boli, rescrisă

Echipa a reușit să reconstruiască genomurile bacteriei M. lepromatosis din indivizi antici descoperiți în Canada și Argentina. Deși distanța geografică dintre aceste locuri este de mii de kilometri, tulpinile vechi de aproximativ 1.000 de ani s-au dovedit surprinzător de apropiate genetic, notează Phys.org.

Deși cele două specii patogene (M. leprae și M. lepromatosis) aparțin de ramuri distincte în arborele evolutiv, aceste ramuri sunt mai apropiate genetic între ele decât față de orice altă ramură cunoscută. Această proximitate genetică, combinată cu distanța geografică, sugerează o răspândire rapidă a agentului patogen pe continent, probabil în doar câteva secole.

Cercetătorii au identificat și mai multe linii genetice noi, printre care o ramură ancestrală ce pare să se fi rupt de restul speciilor cunoscute în urmă cu peste 9.000 de ani, dar care încă infectează oameni în America de Nord. Acest lucru sugerează o diversificare veche și persistentă a bacteriei pe continent și o diversitate puțin explorată.

O descoperire aparte este că tulpinile identificate în veverițele roșcate din Marea Britanie (2016) fac parte dintr-o linie americană care a fost introdusă în Insulele Britanice în secolul al XIX-lea, unde s-a răspândit ulterior. Acest lucur indică o capacitate recentă a patogenului de a traversa continente, cel mai probabil prin schimburi comerciale sau migrații umane.

Ce învățăm din descoperirea că Lepra a existat în Americi înaintea coloniștilor europeni?

„Abia începem să înțelegem diversitatea și mobilitatea globală a acestui agent patogen descoperit relativ recent. Studiul ne permite să presupunem chiar că ar putea exista rezervoare animale necunoscute. Această cercetare arată cum combinația dintre ADN-ul antic și cel modern poate schimba istoria unei boli umane și cum poate îmbunătăți înțelegerea epidemiologiei bolilor infecțioase actuale”, afirmă Nicolás Rascovan, autor al studiului și conducătorul laboratorului de Paleogenomică Microbiană de la Institutul Pasteur.

Proiectul a fost realizat în strânsă colaborare cu comunitățile indigene, care au fost implicate activ în deciziile legate de utilizarea rămășițelor ancestrale și de interpretarea rezultatelor. ADN-ul antic și alte materiale au fost returnate acolo unde s-a cerut acest lucru, iar datele genetice obținute au fost distribuite prin platforme etice, adaptate nevoilor și așteptărilor comunităților implicate.

Vă recomandăm să citiți și:

Prima dovadă de gladiatori romani în luptă cu leii, descoperită în Marea Britanie

Comorile găsite în Thetford, Anglia, arată că orașul a fost păgân până în secolul al V-lea

Misteriosul Mecanism de la Antikythera ar putea fi cu totul altceva decât au crezut cercetătorii

4.000 de cărămizi din vremea romanilor ar putea elucida misterul materialelor din Antichitate