Home » Știință » De ce a secvențiat Islanda fiecare caz de COVID-19 apărut în țară de la începutul pandemiei

De ce a secvențiat Islanda fiecare caz de COVID-19 apărut în țară de la începutul pandemiei

De ce a secvențiat Islanda fiecare caz de COVID-19 apărut în țară de la începutul pandemiei
Sursa foto: NIAID/ Wikimedia
Publicat: 19.01.2021

Islanda a secvențiat genetic toate cazurile de COVID-19 apărute în țară de la începutul pandemiei, practica dovedindu-se tot mai crucială pe măsură ce noi tulpini de SARS-CoV-2 apar în Marea Britanie și Africa de Sud.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a sfătuit recent toate țările să intensifice secvențierea genomurilor pentru a combate apariția noilor variante.

Oamenii de știință de la laboratorul grupului biofarmaceutic deCODE Genetics din Reykjavik lucrează neîncetat de 10 luni, analizând fiecare caz pozitiv de coronavirus din Islanda la cererea autorităților medicale ale țării.

Scopul este monitorizarea fiecărui caz pentru a le preveni pe cele problematice care ar putea trece neobservate.

„Secvențierea în sine nu necesită foarte mult timp”, a explicat Olafur Thor Magnusson, directorul laboratorului, adăugând că „în jur de trei ore” sunt necesare pentru a determina tulpina unui virus.

463 de variante diferite, identificate prin secvențiere

Întregul proces, de la izolarea ADN-ului la secvențiere, poate dura în jur de o zi și jumătate, însă a permis Islandei să identifice 463 de variante diferite, pe care oamenii de știință le numesc haplotipuri.

Înainte de secvențiere, ADN-ul din fiecare mostră este mai întâi izolat, iar apoi purificat. Mostrele sunt apoi transportate într-o încăpere uriașă, plină cu echipamente, unde un sunet asurzitor este emanat de micile mașinării care sunt asemănătoare unor scanere. Mașinăriile permit secvențierea genetică care cartografiază genomul noului coronavirus.

Această tehnologie a jucat un rol major în Islanda de la începutul pandemiei.

„Secvențierea mostrelor este crucială și ne ajută să urmărim starea și dezvoltarea epidemiei”, a precizat Svandis Svavarsdottir, ministrul Sănătății al Islandei.

6.000 de cazuri de COVID-19 secvențiate în Islanda

Autoritățile au folosit informațiile rezultate prin secvențiere pentru a decide asupra măsurilor de combatere a răspândirii virusului. Deși varianta din Africa de Sud nu a fost detectată în Islanda, 41 de oameni au fost identificați ca fiind purtători ai variantei britanice. Toți aceștia au fost opriți la graniță, acolo unde călătorii sunt supuși testării PCR, prevenind astfel transmiterea variantei pe insula subarctică.

De asemenea, identificarea ADN-ului a făcut posibilă stabilirea unei legături clare între vizitatorii unui bar din centrul Reykjavik și majoritatea infecțiilor dintr-un nou val de infectare de la mijlocul lunii septembrie. Astfel, autoritățile au decis închiderea barurilor și a cluburilor de noapte din capitală.

Lider în secvențierea noului coronavirus

Secvențierea a mai identificat și o tulpină separată de la doi turiști francezi care au fost depistați pozitivi la COVID-19 la intrarea în Islanda, aceștia fiind acuzați, în mod eronat, de cauzarea focarului din septembrie.

Toate cele 6.000 de cazuri de COVID-19 raportate în Islanda au fost secvențiate, țara devenind astfel lider în secvențierea noului coronavirus.

În timp ce mai multe țări, precum Marea Britanie, Danemarca, Australia și Noua Zeelandă, desfășoară niveluri crescute de secvențiere, niciuna dintre acestea nu se apropiere de Islanda, deși statisticile globale sunt incomplete.

Așadar, de ce este Islanda atât de avansată?

Cartografierea genetică este specialitatea deCODE. Fondată în 1996, compania a desfășurat cel mai amplu studiu genetic asupra unei populații. Pentru un studiu din 2015 asupra factorilor de risc pentru cancer, compania a secvențiat genomurile a 2.500 de islandezi și a studiat profilul genetic a unei treimi din populația de la acea vreme, 330.000, potrivit Science Alert.

Comparativ cu acele cercetări, secvențierea mostrelor de COVID-19 este o joacă de copii.

„Este foarte ușor să secvențiem acest genom viral. Are doar 30.000 de nucleotide, este o nimica toată”, a precizat Kari Stefansson, fondatorul și directorul executiv al companiei, în vârstă de 71 de ani.

Prin comparație, genomul uman analizat de obicei în laboratoare conține 3,4 miliarde de perechi de nucleotide, sau molecule organice. Deși programul riguros de secvențiere al Islandei a fost folositor pentru monitorizarea răspândirii virusului, încă nu a dus la descoperiri științifice majore pentru deCODE.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperire impresionantă în Islanda: cea mai veche așezare vikingă și un tezaur de mare valoare

Doza de natură a săptămânii: imagini cu cei mai frumoşi cai sălbatici din Islanda. FOTO

Realizare istorică. Oamenii de știință au reușit secvențierea genetică a ciupercii folosite pentru a obține primele antibiotice

A fost secvențiat cel mai vechi ADN de Neanderthal din Europa Centrală și de Est. Ce au aflat oamenii de știință

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion