Romanii din Herculaneum mâncau mai sănătos decât italienii din prezent

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii care trăiau în Herculaneum, oraș îngropat de erupția muntelui Vezuviu în anul 79 î.e.n, mâncau mult mai sănătos decât italienii din prezent.

Bărbații din prezent tind să aibă o alimentație mai nesănătoasă comparativ cu femeile, însă în trecut situația pare să fi fost diferită. Cel puțin în orașul Herculaneum, unde bărbații consumau mai mult pește decât femeile.

O echipă de cercetători, conduși de oameni de știință de la Universitatea York, au examinat rămăşiţele victimelor erupţiei vulcanului Vezuviu din anul 79 î.e.n. și au descoperit că locuitorii de pe coastă de la acea vreme mâncau mult mai mult peşte în comparaţie cu italienii din prezent. Totodată, bărbaţii consumau o cantitate mai mare din acest aliment de calitate superioară.

GALERIE FOTO

Cercetătorii au analizat aminoacizi (blocuri de proteine) prelevaţi din rămăşiţele a 17 persoane adulte, descoperite în Herculaneum, un celebru oraş roman antic care a fost îngropat sub cenuşa vulcanului până în secolul al XVIII-lea.

Prin studierea proporţiei izotopilor de carbon şi de azot din aminoacizi şi folosind un model statistic, oamenii de știință au reuşit să diferenţieze grupurile de alimente cu un mare nivel de precizie, au scris cercetătorii în studiul publicat săptămâna trecută în revista Science Advances.

Dieta localnicilor din Herculaneum, înainte de erupția Vezuviului

Autoarea principală a studiului, Silvia Soncin, a afirmat că Herculaneum a furnizat o „populaţie extraordinară” pentru studierea alimentaţiei din vremea respectivă, dezastrul natural oferindu-le arheologilor un instantaneu al vieţii de zi.

„De obicei, cimitirele sunt folosite pentru o anumită perioadă, vorbim despre sute de ani, iar sursele de hrană este posibil să se fi modificat din cauza schimbărilor climatice sau a diferitelor rute comerciale”, a afirmat ea, potrivit RFI.

Un alt autor al cercetării, Oliver Craig, a afirmat că, în ciuda faptului că orașele vecine Herculanum şi Pompeii au fost distruse de erupția vulcanului Vezuviu, majoritatea locuitorilor au reuşit să se salveze la timp.

Cei 11 bărbaţi şi 6 femei cercetați de oamenii de știință au fost aleşi la întâmplare dintre cele 340 de persoane care au murit pe plajă şi sub arcadele de piatră care serveau drept adăposturi pentru bărci („fornici”) şi unde au încercat să se refugieze din calea fluxului piroclastic .

„Am găsit o cantitate surprinzător de mare de alimente de proveniență marină în dieta acestor oameni, mai ales în comparaţie cu populaţia modernă din Mediterana”, a spus Silvia Soncin. Potrivit cercetătoarei, acești locuitori antici mâncau de aproximativ trei ori mai multe fructe de mare faţă de cei care trăiesc în prezent în regiune.

Locuitorii din Herculaneum consumau în special sparide, ton și crustacee.

Diferențe de gen între localnicii din Herculaneum

Cercetarea a evidențiat, totodată, și diferențe de gen semnificative în cadrul grupului, bărbaţii îşi obţineau, în medie, cu 50% mai mult din aportul lor de proteine din fructe de mare, spre deosebire de femei.

Totodată, bărbaţii consumau mai multe proteine din cereale în comparaţie cu femeile, în timp ce acestea din urmă îşi luau proteinele în special din produse de origine animală şi fructe şi legume cultivate local.

Cercetătorii au găsit câteva posibile explicații pentru această situație:

• Una ar fi că bărbaţii mergeau la pescuit, spre deosebire de femei, dar și că, așa cu se ştie, anumiţi peşti, precum tonul, erau consideraţi alimente superioare în societatea romană, iar persoanele de sex masculin aveau acces mai mare la ele.
• O altă posibilă explicaţie, cu toate că Herculaneum era cunoscut drept o staţiune pentru elite, este aceea că oraşul găzduia și numeroşi sclavi şi sclavi eliberaţi. Bărbaţii sclavi aveau şanse mai mari de a fi emancipaţi comparativ cu femeile şi erau, în general, mai tineri, ceea ce le-ar fi putut oferi mai mult acces la aceste alimente mult râvnite.

În continuare, cercetătorii speră că vor putea analiza cât de repede s-a modificat alimentaţia pe măsură ce oamenii preistorici au trecut de la activităţile de vânători-culegători la societăţile de agricultori.

Vă recomandăm să citiți și:

Top 10 informații esențiale despre arhitectura romană

Descoperire arheologică rară: Celulele creierului unei victime a erupției Vezuviului, găsite vitrificate

O frescă cu doi gladiatori în timpul luptei, descoperită în Pompeii

Oamenii de ştiinţă vor putea ”citi” ce se află pe papirusurile de la Herculaneum