Home » Natură » Cum își țes păianjenii pânza pe întuneric? Inteligența artificială a dezvăluit detalii fără precedent

Cum își țes păianjenii pânza pe întuneric? Inteligența artificială a dezvăluit detalii fără precedent

Cum își țes păianjenii pânza pe întuneric? Inteligența artificială a dezvăluit detalii fără precedent
Credit foto: Gordus Lab/Johns Hopkins University
Publicat: 02.01.2022

Deși unii dintre ei nu sunt mai mari decât o unghie, păianjenii sunt capabili să realizeze structuri inginerești frumoase și complexe. Dar cum își țes păianjenii pânza atunci când nu este lumină?

O echipă de cercetători a instalat camere cu vedere nocturnă dotate cu inteligență artificială pentru a observa poziția fiecăruia dintre cele opt picioare în timpul construcției pânzei. Rezultatul? Un model care poate prezice în ce stadiu se află construcția unei pânze în funcție de poziția picioarelor.

Cum își țes păianjenii pânza pe întuneric? Cercetării speră ca, prin acest studiu, să afle la ce se gândesc păianjenii atunci când țes în absența luminii, scrie Science Alert.

Biologul comportamental Andrew Gordus, de la Johns Hopkins University, a devenit interesat de acest subiect atunci când se afla cu fiul său într-un loc în care puteau observa păsări în mediul lor natural.

„Acum am definit întreaga coreografie a țesutului pânzei”

Văzând o pânză spectaculoasă, Gordus s-a gândit că „dacă ai merge la grădina zoologică și ai vedea un cimpanzeu făcând asta, ai crede că acela este un cimpanzeu deosebit. Însă modul cum își țes păianjenii pânza este și mai spectaculos deoarece aceștia au creierul foarte mic, iar noi nu știm cum apare acest comportament”.

„Acum am definit întreaga coreografie a țesutului pânzei, ceea ce nu s-a mai întâmplat în cazul niciunei structuri făcute de animale, la o rezoluție atât de ridicată”, spune Gordus.

Deși niciun alt animal nu construiește așa cum o fac oamenii, nu suntem singurele ființe care au această abilitate. Unele primate își construiesc cuiburi, la fel cum o face majoritatea păsărilor. Unii crabi își construiesc coșuri de intrare în adăposturi, iar unele larve de trihoptere creează carcase în care să se adăpostească.

Dar niciuna dintre ființele de mai sus nu o face mai frumos, mai variat sau mai complicat față de cum își țes păianjenii pânza.

La baza încercării de a realiza o varietate de mișcări ale păianjenilor în momentul în care își construiesc pânza este Uloborus diversus, un membru al unei familii de păianjeni cunoscuți drept țesători de pânze rotunde fragmentate. Acești păianjeni comuni, insectivori și neveninoși, mici de doar câțiva milimetri, pot fi găsiți în Statele Unite ale Americii și în Mexic.

„Este foarte complicat să urmărești atât de multe picioare”

Păianjenii țesători de pânze rotunde și fragmentate își construiesc pânze complicate pe parcursul nopții pentru a-și captura prada.

În proces au fost implicați 6 păianjeni, care au fost urmăriți cu camere cu vedere nocturnă. Cercetătorii au folosit rețele neuronale de urmărire a membrelor pentru a monitoriza 26 de puncte pe corpul fiecărui păianjen: baza, femurul și tibia fiecărui picior, precum și părțile cea mai din față și cea mai din spate ale corpului.

„Este foarte complicat să urmărești atât de multe picioare și să notezi pozițiile acestora manual, așa că am instruit un program de computer pentru a putea documenta tot ceea ce fac picioarele pentru a țese o pânză”, spune neurofiziologul Abel Corver, de la Johns Hopkins University.

Regulile după care își construiesc pânzele, scrise în creierul păianjenilor

În acest fel, cercetătorii au înregistrat construcția ce a durat mai multe ore a 21 de pânze și fiecare mișcare pe care păianjenii au făcut-o în acest proces.

Acesta este primul pas către înregistrarea modului în care minusculul creier al păianjenilor poate se ocupă de țeserea pânzei de și a dat roade. Cercetătorii au descoperit că procesul de realizare a pânzei fiecărui păianjen implica aceleași mișcări și abilități motorii, până la punctul în care partea de pânză aflată în construcție putea fi prezisă din poziția unui singur picior.

Cercetătorii și-au dat seama că regulile după care își construiesc pânzele sunt scrise în creierul păianjenilor și acum vor să afle cum se întâmplă acest lucru la nivel neuronal. Cercetătorii le vor administra păianjenilor diverse substanțe pentru a putea vedea care parte a creierului este implicată în procesul de țesere a pânzei.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au aflat de ce veninul păianjenului mascul cu pânză-pâlnie este mult mai puternic decât cel al femelelor

Noi descoperiri ale modului în care văduva neagră îşi face pânza pot duce la o revoluţie în ştiinţa materialelor

O specie de păianjen confecționează „buzunare” din frunze pentru a prinde și mânca broaște mai mari

Cum s-ar fi format acești păianjeni pe suprafața planetei Marte

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
Una dintre cele mai mari stele cunoscute și-a schimbat culoarea. Este aceasta pe cale să explodeze?
Una dintre cele mai mari stele cunoscute și-a schimbat culoarea. Este aceasta pe cale să explodeze?
Este adevărat că urechelnițele intră în urechile oamenilor și le afectează timpanul?
Este adevărat că urechelnițele intră în urechile oamenilor și le afectează timpanul?
ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea
ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea