Home » D:News » Criza alimentară din Madagascar, cauzată mai mult de sărăcie și de vremea naturală decât de schimbările climatice

Criza alimentară din Madagascar, cauzată mai mult de sărăcie și de vremea naturală decât de schimbările climatice

Criza alimentară din Madagascar, cauzată mai mult de sărăcie și de vremea naturală decât de schimbările climatice
Foto: Shutterstock
Publicat: 04.12.2021

Sărăcia, infrastructura slabă și variabilitatea naturală a vremii contribuie mai mult la criza alimentară din Madagascar decât schimbările climatice, potrivit unui studiu publicat joi de colectivul internațional de cercetare World Weather Attribution.

Dar criza evidențiază în continuare vulnerabilități care se vor agrava pe măsură ce temperaturile globale vor continua să crească, au spus oamenii de știință ai organizației, scrie Reuters.

Cea mai gravă secetă din sudul Madagascarului din ultimele decenii a devastat recoltele și a împins regiunea în pragul foametei.

Criza alimentară din Madagascar afectează deja milioane de oameni

Peste un milion de oameni din națiunea insulară africană au nevoie de ajutor alimentar de urgență, Programul Alimentar Mondial al ONU raportând că „buzunare de foamete” au apărut deja în regiune. O jumătate de milion de copii sunt pe punctul de a deveni subnutriți acut, iar 110.000 sunt în mod grav, spune agenția, provocând întârzieri în dezvoltare, boli și deces.

În octombrie, Organizația Națiunilor Unite a declarat că seceta și criza alimentară din Madagascar ar putea deveni prima „foamete legată de schimbările climatice” din lume, un raport recent al ONU privind clima arătând o ariditate crescută în Madagascar.

Noul studiu a stabilit că, deși schimbările climatice ar fi putut crește ușor probabilitatea nivelurilor actuale scăzute de precipitații, vremea uscată recentă este încă în variabilitatea naturală așteptată. Cercetătorii au estimat că o secetă atât de gravă are o șansă de 1 din 135 să se întâmple în regiune în fiecare an, sub clima actuală.

„Seceta arată la ce gamă foarte restrânsă de vreme suntem de fapt adaptați”, a spus coautorul studiului, Friederike Otto, un cercetător al climei la Universitatea din Oxford și co-lider al World Weather Attribution.

„Nu suntem nici măcar adaptați la ziua de azi. Și astfel (schimbările climatice) nu vor face decât să îngreuneze lucrurile pentru aceste regiuni din lume”, a spus ea.

Lucrarea nu a fost încă trimisă pentru evaluarea inter pares, dar folosește metode de atribuire rapidă revizuite de colegi pentru a produce rapid constatări.

E posibil să urmeze mai multe secete

Madagascar are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din lume, cu peste 90% din populația din regiunea de sud afectată, Grand Sud, trăind sub pragul sărăciei, potrivit Amnesty International. Pandemia de COVID-19 a exacerbat problema, provocând un efect devastator asupra veniturilor gospodăriei și accesului la alimente, a spus organizația.

Deși studiul de joi a constatat că schimbările climatice nu au jucat mai mult decât un rol mic în seceta actuală, se preconizează că Madagascarul va experimenta secete și cicloane mai severe pe măsură ce încălzirea globală se agravează, potrivit unui raport din august al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU.

Situația de urgență din Madagascar subliniază amenințarea la adresa națiunilor mai sărace, deoarece astfel de vreme extremă devine mai frecventă.

Țările africane sunt printre cele mai puțin responsabile pentru schimbările climatice, dar care se confruntă cu cele mai mortale și mai costisitoare efecte. Madagascar, de exemplu, a contribuit cu mai puțin de 0,01% din emisiile istorice de dioxid de carbon, conform Global Carbon Project.

Națiunile mai bogate, responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor care cauzează schimbările climatice, s-au angajat în 2009 să furnizeze 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să se adapteze și să atenueze schimbările climatice.

Până acum nu și-au îndeplinit promisiunea și în prezent nu se așteaptă să o respecte până în 2023.

Vă recomandăm să citiți și:

Avertisment OMS: Încă o jumătate de milion de europeni pot muri de COVID-19

Lavă înaltă de 15 metri, aruncată de vulcanul de pe insula spaniolă La Palma. Mii de persoane, evacuate

Explozia de la Petromidia Năvodari: șase victime. O persoană este dispărută

Numărul deceselor cauzate de boli ale aparatului respirator s-a triplat în martie

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem