Home » D:News » Criza alimentară din Madagascar, cauzată mai mult de sărăcie și de vremea naturală decât de schimbările climatice

Criza alimentară din Madagascar, cauzată mai mult de sărăcie și de vremea naturală decât de schimbările climatice

Criza alimentară din Madagascar, cauzată mai mult de sărăcie și de vremea naturală decât de schimbările climatice
Foto: Shutterstock
Publicat: 04.12.2021

Sărăcia, infrastructura slabă și variabilitatea naturală a vremii contribuie mai mult la criza alimentară din Madagascar decât schimbările climatice, potrivit unui studiu publicat joi de colectivul internațional de cercetare World Weather Attribution.

Dar criza evidențiază în continuare vulnerabilități care se vor agrava pe măsură ce temperaturile globale vor continua să crească, au spus oamenii de știință ai organizației, scrie Reuters.

Cea mai gravă secetă din sudul Madagascarului din ultimele decenii a devastat recoltele și a împins regiunea în pragul foametei.

Criza alimentară din Madagascar afectează deja milioane de oameni

Peste un milion de oameni din națiunea insulară africană au nevoie de ajutor alimentar de urgență, Programul Alimentar Mondial al ONU raportând că „buzunare de foamete” au apărut deja în regiune. O jumătate de milion de copii sunt pe punctul de a deveni subnutriți acut, iar 110.000 sunt în mod grav, spune agenția, provocând întârzieri în dezvoltare, boli și deces.

În octombrie, Organizația Națiunilor Unite a declarat că seceta și criza alimentară din Madagascar ar putea deveni prima „foamete legată de schimbările climatice” din lume, un raport recent al ONU privind clima arătând o ariditate crescută în Madagascar.

Noul studiu a stabilit că, deși schimbările climatice ar fi putut crește ușor probabilitatea nivelurilor actuale scăzute de precipitații, vremea uscată recentă este încă în variabilitatea naturală așteptată. Cercetătorii au estimat că o secetă atât de gravă are o șansă de 1 din 135 să se întâmple în regiune în fiecare an, sub clima actuală.

„Seceta arată la ce gamă foarte restrânsă de vreme suntem de fapt adaptați”, a spus coautorul studiului, Friederike Otto, un cercetător al climei la Universitatea din Oxford și co-lider al World Weather Attribution.

„Nu suntem nici măcar adaptați la ziua de azi. Și astfel (schimbările climatice) nu vor face decât să îngreuneze lucrurile pentru aceste regiuni din lume”, a spus ea.

Lucrarea nu a fost încă trimisă pentru evaluarea inter pares, dar folosește metode de atribuire rapidă revizuite de colegi pentru a produce rapid constatări.

E posibil să urmeze mai multe secete

Madagascar are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din lume, cu peste 90% din populația din regiunea de sud afectată, Grand Sud, trăind sub pragul sărăciei, potrivit Amnesty International. Pandemia de COVID-19 a exacerbat problema, provocând un efect devastator asupra veniturilor gospodăriei și accesului la alimente, a spus organizația.

Deși studiul de joi a constatat că schimbările climatice nu au jucat mai mult decât un rol mic în seceta actuală, se preconizează că Madagascarul va experimenta secete și cicloane mai severe pe măsură ce încălzirea globală se agravează, potrivit unui raport din august al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU.

Situația de urgență din Madagascar subliniază amenințarea la adresa națiunilor mai sărace, deoarece astfel de vreme extremă devine mai frecventă.

Țările africane sunt printre cele mai puțin responsabile pentru schimbările climatice, dar care se confruntă cu cele mai mortale și mai costisitoare efecte. Madagascar, de exemplu, a contribuit cu mai puțin de 0,01% din emisiile istorice de dioxid de carbon, conform Global Carbon Project.

Națiunile mai bogate, responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor care cauzează schimbările climatice, s-au angajat în 2009 să furnizeze 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să se adapteze și să atenueze schimbările climatice.

Până acum nu și-au îndeplinit promisiunea și în prezent nu se așteaptă să o respecte până în 2023.

Vă recomandăm să citiți și:

Avertisment OMS: Încă o jumătate de milion de europeni pot muri de COVID-19

Lavă înaltă de 15 metri, aruncată de vulcanul de pe insula spaniolă La Palma. Mii de persoane, evacuate

Explozia de la Petromidia Năvodari: șase victime. O persoană este dispărută

Numărul deceselor cauzate de boli ale aparatului respirator s-a triplat în martie

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică