O combinație de medicamente nu a reușit să amelioreze gripa severă în testele clinice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O nouă combinație de medicamente antivirale nu a reușit să amelioreze gripa severă la pacienți, conform rezultatelor unui studiu clinic recent.

Descoperirile adaugă nevoia de investigații suplimentare asupra noilor strategii terapeutice care pot îmbunătăți în mod eficient rezultatele clinice pentru acești pacienți, a spus profesorul Michael Ison.

Studiul a fost publicat în The Lancet Infectious Diseases.

Gripa severă face zeci de mii de victime

Între 2018 și 2019, se estimează că 29 de milioane de oameni au contractat gripă în Statele Unite, iar dintre aceștia, 380.000 au suferit de gripa severă și au fost spitalizați; au avut loc 20.000 de decese, potrivit datelor de la Centers for Disease Control and Prevention.

În ultimele două decenii, standardul de îngrijire pentru tratarea pacienților în ambulatoriu și spitalizați cu gripa severă a fost dat de inhibitorii de neuraminidază (INAI), precum oseltamivir, zanamivir și peramivir. Acești inhibitori blochează capacitatea virușilor de a călători dintr-o celulă infectată pentru a infecta alte celule sănătoase.

Un alt tratament, aprobat mai recent de FDA, numit baloxavir marboxil, funcționează diferit. Odată ce virusul gripal infectează o celulă sănătoasă prin legarea de zaharurile sale de acid sialic, baloxavirul blochează un mecanism cheie care permite producerea de noi particule virale, împiedicând în cele din urmă răspândirea virusului.

Cum a decurs studiul

Într-un studiu clinic de fază 3 anterior, pacienții adolescenți și adulți cu gripă cărora li s-a administrat baloxavir au demonstrat simptome îmbunătățite în comparație cu cei cărora li s-a administrat placebo și au avut o reducere mai mare a încărcăturii virale în comparație cu placebo sau inhibitorii de neuraminidază, scrie Medical Xpress.

Pentru studiul clinic actual, un total de 366 de pacienți adolescenți și adulți internați cu gripă (87% diagnosticați cu infecție gripală A, cea mai comună tulpină de gripă) au fost repartizați aleatoriu pentru a primi fie o combinație de baloxavir și NAI, fie un placebo și NAI.

„Știm că pacienții care se află în spital au mai mult virus decât pacienții care nu necesită spitalizare, iar virusul este acolo pentru o perioadă mai lungă de timp. Prin adăugarea de baloxavir la inhibitorii de neuraminidază, avem două medicamente cu două mecanisme diferite care ar putea duce la scăderea încărcăturii virale mult mai rapid și, teoretic, ne-am gândit că va face oamenii să se însănătoșească mult mai repede”, a spus Ison.

Din păcate, cercetătorii au constatat în procesul curent că nu a fost cazul. În grupul cu baloxavir, timpul mediu pentru pacienți pentru a arăta semne de îmbunătățire clinică a fost de 97,5 ore, în timp ce în grupul de control timpul mediu pentru îmbunătățirea clinică a fost de 100,2 ore.

Nu au existat diferențe semnificative

Ison a spus că aceste rezultate sunt similare cu studiile anterioare care evaluează eficacitatea baloxavirului la pacienții cu gripă tratați ambulatoriu, unde deși s-a observat o cantitate mai mare de reducere virală la pacienții cărora li s-a administrat baloxavir împreună cu un alt medicament, în cele din urmă nu a existat nicio diferență semnificativă în rezultatele clinice.

O altă concluzie cheie este că deși baloxavirul nu a fost asociat cu niciun beneficiu clinic semnificativ, pacienții care au primit combinația au arătat mai puțină rezistență la sfârșitul tratamentului, comparativ cu cei care doar ce primiseră NAI.

Potrivit lui Ison, acest lucru poate aduce beneficii pacienților cu risc crescut de a dezvolta rezistență, cum ar fi pacienții cu transplant și pacienții imunocompromiși care pot avea încărcături virale mai mari decât alți pacienți.

„De obicei nu am recomandat utilizarea baloxavirului din cauza riscului mare de apariție a rezistenței la această populație de pacienți”, a spus Ison.

„Dar este nevoie de studii care să utilizeze combinația în acea populație pentru a vedea dacă există rezultate mai bune și, mai important, dacă vedem mai puțină rezistență prin utilizarea celor două medicamente împreună. Poate fi necesar să existe și alți markeri la care ne uităm dincolo de încărcătura virală”, a concluzionat Ison.

Vă recomandăm să citiți și:

„Tensiunea dulce”. Cercetătorii au descoperit o legătură între hipertensiune și diabet

LSD și ciupercile halucinogene, asociate cu un risc redus de diabet și boli ale inimii

Două trăsături de personalitate sunt legate de semnele distinctive ale bolii Alzheimer

Cafeaua și efectul ei miraculos în exercițiile fizice