Home » Știință » Legătura dintre grupa de sânge și formele severe de COVID-19. Ce spun cercetătorii?

Legătura dintre grupa de sânge și formele severe de COVID-19. Ce spun cercetătorii?

Legătura dintre grupa de sânge și formele severe de COVID-19. Ce spun cercetătorii?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 06.03.2022

Un studiu recent a analizat peste 3000 de proteine pentru a identifica anume care dintre acestea sunt legate cauzal de formele severe de COVID-19.

Potrivit EurekAlert, acesta este primul studiu care ia în calcul un număr atât de mare de proteine în conexiune cu virusul COVID-19. Descoperirile pot constitui noi direcții de abordare a tratamentelor și a metodelor de combatere a formelor severe de infectare.

Publicat în PLOS Genetics și finanțat parțial de Health Research (NIHR) Maudsley Biomedical Research Centre, studiul s-a folosit de instrumente speciale pentru a vizualiza peste 3000 de proteine. Cercetătorii au identificat șase dintre acestea care ar putea să fie asociate cu un risc sporit în fața virusului și alte opt care ar putea contribui la protejarea în fața acestuia.

Una dintre aceste proteine – ABO – a fost găsită ca având o legătură de cauzalitate cu riscul dezvoltării unei forme grave de COVID-19 prin raportare la grupa de sânge. Acest lucru indică faptul că grupa de sânge determină gravitatea formelor în care cineva poate dezvolta această boală.

Legătura dintre virus și grupa de sânge

„Am folosit o metodă a geneticii pentru a studia un număr mare de proteine din sânge și am stabilit că unele dintre acestea prezintă legături de cauzalitate cu formele severe de COVID-19. Concentrându-ne pe acest grup de proteine este important pentru perspectiva dezvoltării unor noi forme de tratament”, spune co-autorul studiului, dr. Alish Palmos din cadrul Institutului de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe al King’s College London.

Stabilirea modului în care aceste proteine sunt asociate cu boala poate contribui la înțelegerea mai bună a mecanismelor asociate, dar și identificarea de noi ținte pentru dezvoltarea de medicamente. Nivelul de proteine poate fi măsurat direct din mostrele de sânge prin intermediul acestui tip de cercetări.

Aici este locul în care genetica poate interveni. Randomizarea mendeliană, o metodă de comparare a relațiilor de cauzalitate dintre factorii de risc și impactul asupra sănătății, prin folosirea unor mari seturi de date, poate estima relația dintre variantele genetice asociate expunerii – în acest caz un nivel ridicat al unor anumite proteine – și variantele genetice conexate cu COVID-19.

Genetica poate oferi unele răspunsuri

„Cauzalitatea dintre expunere și boală poate fi stabilită datorită faptului că variantele genetice moștenite de la părinte la progenitură sunt atribuite aleatoriu la procreere, similar cu modul în care un studiu controlat randomizat repartizează oamenii în grupuri. În studiul nostru grupurile sunt definite prin tendința lor genetică la diferite niveluri de proteine din sânge, permițând evaluarea direcției de cauzalitate a nivelului ridicat de proteine din sânge  și gravitatea formelor de COVID-19, în același timp cu excluderea factorilor de mediu”, explică unul dintre autorii studiului, Dr. Vincent Millischer din cadrul Universității de Medicină din Viena.

Studiul a luat în calcul două aspecte ale severității bolii: spitalizarea și asistența respiratorie sau moartea. Cercetătorii au găsit astfel șase proteine legate cauzal de riscul ridicat de spitalizare sau asistență respiratorie/moarte din cauza virusului, dar și opt proteine legate cauzal de protejarea împotriva acelorași efecte.

Enzima ABO

Analiza a identificat enzima ABO care determină asocierea dintre grupa de sânge și riscul de spitalizare sau asistență respiratorie. Aceste descoperiri vin în completarea cercetărilor anterioare din aceeași zonă de interes. Combinând datele, grupa A a devenit un candidat perfect pentru noi studii.

„Enzima ajută la determinarea grupei de sânge a unui individ, iar studiul nostru a asociat-o cu riscul de spitalizare și nevoia de asistență respiratorie sau deces. Studiul nu face o asociere extrem de precisă între grupa de sânge și simptomele severe, dar de vreme ce studiile anterioare au arătat că procentul celor cu grupa A este mai mare în rândurile celor identificați pozitiv cu COVID-19, acest lucru sugerează că grupa A este un candidat bun pentru studiu”, precizează Dr. Christopher Hubel din cadrul Institutului de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe al King’s College London.

Moleculele asociate cu riscul scăzut de a dezvolta forme mai severe ale bolii

Cercetătorii au mai identificat trei molecule de adeziune legate cauzal cu riscul scăzut de spitalizare și nevoie de asistență respiratorie. De vreme de aceste trei molecule de adeziune mediază interacțiunea dintre celulele imune și vasele de sânge, acest lucru se raliază la cercetările anterioare care sugerau că ultimele faze ale COVID-19 implică învelișul vaselor de sânge.

Prin identificarea acestui set de proteine, cercetătorii au scos în evidență un număr de posibile ținte ale medicamentelor care să poată fi folosite în tratarea formelor grave ale virusului. Dar sunt necesare cercetări clinice suplimentare .

„Ceea ce am realizat prin studiul nostru a fost să oferim unele puncte de plecare pentru noi studii de cercetare. Am scurtat lista la 14 proteine care pot avea unele relații de cauzalitate cu formele severe de COVID-19 și prezintă interes pentru studii viitoare.

Astfel se pot înțelege mai bine mecanismele din spatele virusului, dar se pot dezvolta și tratamente preventive eficiente”, precizează Gerome Breen, profesor de genetică în cadrul Institutului de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe al King’s College London și unul dintre autorii studiului.

Vă mai recomandăm și:

Fără mască în exterior și certificat COVID-19 în restaurante. Primele propuneri pentru relaxări în România

Cei care se vaccinează după COVID-19 sunt protejați chiar şi după 18 luni

Regina Elisabeta a II-a are COVID-19. Anunțul făcut de Palatul Buckingham

Poluarea provoacă mai multe decese decât COVID-19, spune ONU

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record