Home » Știință » Unul dintre „oasele” galaxiei Calea Lactee, cartografiat pentru prima oară de cercetători

Unul dintre „oasele” galaxiei Calea Lactee, cartografiat pentru prima oară de cercetători

Unul dintre „oasele” galaxiei Calea Lactee, cartografiat pentru prima oară de cercetători
Sursa foto: ESA/Herschel/PACS/SPIRE/Ke Wang et al. 2015/Stephens et al. 2021
Publicat: 13.04.2022

Pentru prima oară, oamenii de știință au cartografiat în totalitate unul dintre „oasele” galaxiei Calea Lactee.

Acel așa-zis „os” este un filament lung și dens de gaz rece situat în cea mai densă regiune a unuia dintre brațele galaxiei noastre. Filamentul măsoară în jur de 195 ani-lumină în lungime, iar noua hartă, obținută cu ajutorul Observatorului Stratosferic pentru Astronomie în Infraroșu (SOFIA), ne oferă prima imagine completă a câmpurilor magnetice care se găsesc aici.

Rezultatele sfidează așteptările. În loc să fie aliniate de-a lungul filamentului, câmpurile magnetice sunt oarecum dezordonate, iar câmpul magnetic mediu nu este nici paralel nici perpendicular cu „osul” galaxiei. Cercetătorii cred că descoperirea ne poate ajuta să înțelegem mai bine structurile galaxiilor spiralate și formarea stelară.

Când au identificat pentru prima dată cercetătorii „oasele” Căii Lactee?

„Înainte de SOFIA, câmpurile magnetice erau dificil de reprezentat la rezoluție înaltă pe toată întregimea oaselor”, a explicat astrofizicianul Ian Stephens de la Universitatea de Stat din Worcester, Massachusetts, SUA.

„Am reușit acum să obținem atât de multe măsurători independente cu direcția câmpului magnetic de-a lungul acestor oase, astfel că putem afla importanța câmpului magnetic din acești nori filamentari masivi”, a adăugat Stephens.

Oamenii de știință au identificat pentru prima dată „oasele” Căii Lactee în 2013. De atunci, cercetătorii au găsit 18 astfel de „oase galactice”. Galaxia noastră are momentan o rată de formare stelară destul de scăzută, în jur de trei mase solar pe an. Cu toate acestea, formarea stelară care are loc tinde să aibă loc în aceste așa-numite „oase”.

La fel cum oasele noastre sunt cea mai densă parte din brațe, așa sunt și „oasele galactice” cele mai dense regiuni din brațele Căii Lactee, potrivit Science Alert.

SOFIA, un Boeing modificat care zboară deasupra stratosferei Pământului

Stephens și echipa sa au folosit SOFIA, un Boeing modificat care zboară deasupra stratosferei Pământului pentru a evita interferențele cu infraroșu, astfel încât să efectueze măsurători cu 10 dintre „oase”. Primul dintre acestea este G47.

„Prin cartografierea orientării câmpurilor, putem estima importanța câmpului magnetic cu privire la gravitație, astfel încât să cuantificăm cât de mult este afectat procesul de formare stelară de câmpurile magnetice”, a explicat Stephens.

Așadar, echipa a folosit SOFIA pentru a obține observații cu lumina infraroșie emisă de praful din G47. Fragmentele de praf non-sferice se aliniază de-a lungul direcției câmpului magnetic, fapt ce poate fi detectat în polarizarea luminii infraroșie emisă de acestea. Cercetătorii pot folosi acea polarizare pentru a cartografia orientarea liniilor câmpului magnetic în cadrul unui volum de spațiu.

Câmpurile magnetice joacă un rol în împiedicarea colapsului „osului”

Studiul a dezvăluit că, uneori, câmpurile magnetice sunt perpendiculare cu centrul „oaselor”. Acele regiuni care au câmpuri magnetice perpendiculare tind să fie regiunile cele mai dense (cu formarea stelară cea mai activă).

În alte regiuni, câmpurile magnetice sunt fie paralele sau aliniate la întâmplare. Asta sugerează că, de fapt, câmpurile magnetice joacă un rol în împiedicarea colapsului „osului” G47, precum și în stabilirea formei acestuia în regiunile cu densitate mai crescută. Totuși, câmpurile magnetic din regiunile cu densitate scăzută sunt complicate și dezordonate, iar rolul jucat este incert.

Cercetările viitoare ar putea ajuta la elucidarea misterului. Noul studiu a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Calea Lactee este mai „bătrână” decât se credea inițial. Care este vârsta galaxiei noastre?

Istoria chimică a Căii Lactee, dezvăluită de un catalog format din zeci de milioane de stele

Astronomii au descoperit una dintre cele mai mari structuri din galaxia Calea Lactee

„Inima” galaxiei Calea Lactee, așa cum nu am mai văzut-o până acum. Ce dezvăluie noi imagini?

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică