Râurile montane, indicatori ai schimbărilor climatice

Un nou instrument poate evalua mai bine un indicator important, dar trecut cu vederea, al încălzirii globale: varietatea de insecte, viermi și melci care trăiesc în râurile montane.

Nevertebratele care trăiesc în râurile montane sunt deosebit de vulnerabile atunci când clima variază de la secete istorice la inundații masive. Ecologiștii își fac griji cu privire capacitatea insectelor de a se dezvolta, deoarece acestea servesc drept hrană pentru alte forme de viață alpină, cum ar fi păsările, liliecii, broaștele și peștii.

• Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam
• Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu

Înțelegerea modului în care aceste mici creaturi sunt afectate de schimbările climatice necesită înțelegerea locului unde le putem găsi. Cu toate acestea, teoriile ecologice clasice nu au luat în considerare ceea ce a descoperit o echipă de ecologiști de la UC Riverside și colaboratorii lor într-un studiu recent al vieții acvatice din Sierra Nevada din California.

Într-un efort de protejare, echipa a aplicat o nouă teorie pentru prezicerea biodiversităţii în râurile de munte înalte. Această teorie și rezultatele cercetării de teren care au condus la ea sunt detaliate într-un articol din revista Ecological Monographs.

Râurile montane contrazic teoriile clasice de ecologie

„Am venit cu noi moduri de a gândi despre biodiversitatea din pâraiele de munte din Sierra, pentru că vechile modalități nu au avut succes pentru noi”, a spus Kurt Anderson, profesor asociat de evoluție și ecologie și coautor al studiului.

„Teoriile clasice ale ecologiei râurilor nu au fost dezvoltate în Sierra, așa că adaptăm un nou set de idei pentru a explica mai bine ceea ce vedem aici”, a spus Anderson.

O astfel de teorie clasică este Conceptul River Continuum, care vorbește despre cum funcționează ecosistemele de râu pe măsură ce se deplasează de la sursele în jos către râuri mai mari și mai deschise. În conformitate cu conceptul de continuum, ar trebui să existe un gradient uniform de schimbare de la altitudinile înalte la cele joase. Echipa a cercetat biodiversitatea din râurile montane de-a lungul unui gradient, pentru a testa acest concept.

„Am văzut o schimbare, dar doar parțial și nu din motivele pentru care teoria spunea că ar trebui să existe. De exemplu, am descoperit că lacurile tindeau să întrerupă schimbarea lină pe care ar fi trebuit să o vedem”, a spus Anderson.

„Credem că lacurile pot avea un efect de deconectare”

Echipa UCR a observat că diversitatea nevertebratelor a crescut în general în apele în cădere și a fost mai scăzută imediat sub lacuri.

„Credem că lacurile pot avea un efect de deconectare și fac ca apele din aval să fie nevoite să înceapă din nou în construirea diversității”, a spus Matthew Green, ecologist UCR.

Echipa a găsit, de asemenea, o mare varietate de forme de viață în pâraiele reci, izolate, sus, la izvoare. În ciuda tendinței generale de creștere a diversității pe măsură ce cobori în aval, uneori, diferențele de specii dintre izvoarele izolate ar putea fi la fel de mari ca cele dintre amonte și aval, scrie Science Daily.

„Acestea sunt formele de viață acvatice care se află la marginea prăpastiei schimbărilor climatice”, a spus Dave Herbst, cercetător la Laboratorul de Cercetare Acvatică din Sierra Nevada, o Rezervație Naturală UC, și coautor al lucrării.

Lupta cu schimbările climatice

Zonele aflate imediat sub lacuri au fost dominate de doar câteva specii de nevertebrate și insecte cu capacitatea de a filtra particulele hrănitoare. Alte locuri, cu surse mixte de hrană, au avut mai multe specii.

Echipa recomandă ca sistemele interconectate de apă curgătoare să fie protejate de devieri de curs și de daunele habitatului cauzate de dezvoltarea neîngrădită a terenurilor. Când apelor li se permite să curgă așa cum ar trebui, numărul de resurse disponibile pentru creaturile care trăiesc în ele susțin o diversitate mai mare.

„Acest lucru le va permite acestor forme de viață mici, dar extrem de importante, să prospere. Acolo unde habitatele intacte au fost compromise, eforturile de restaurare pot fi cheia pentru a oferi întregului ecosistem reziliență la adversitățile viitoare ale schimbărilor climatice”, a spus Anderson.

Vă recomandăm să citiți și:

99% din populația lumii respiră aer poluat, arată datele OMS

„Ne aflăm la răscruce de drumuri”. Omenirea mai are o singură șansă pentru a-și asigura propriul viitor

Sute de specii de mamifere nedescoperite încă se mai ascund în sălbăticie

Ce țări și orașe vor dispărea din cauza creșterii nivelului mării?