Home » Știință » Bacterii „hiper-rezistente”, descoperite în solul Antarcticii. O nouă amenințare pentru sănătate?

Bacterii „hiper-rezistente”, descoperite în solul Antarcticii. O nouă amenințare pentru sănătate?

Bacterii „hiper-rezistente”, descoperite în solul Antarcticii. O nouă amenințare pentru sănătate?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 31.05.2022

Bacterii „hiper-rezistente”, potențial capabile să se sustragă antibioticelor obișnuite, au fost descoperite pe pământul neprietenos al Antarcticii, potrivit unui nou studiu.

Deși amenințarea nu este iminentă, cercetătorii avertizează că acestea au potențialul de a reprezenta un anumit risc pentru sănătatea umană globală în anii următori – mai ales dacă Antarctica continuă să fie amenințată de criza climatică și de deteriorarea mediului.

Într-un articol publicat în revista Science of the Total Environment, oamenii de știință de la Universitatea din Chile explică modul în care au colectat mostre de sol din Peninsula Antarctică între 2017 și 2019. Când s-au întors în laborator, au fost surprinși de diversitatea bogată de microorganisme care se găseau în aceste soluri aspre.

Printre microorganisme, au fost găsite gene care pot oferi rezistență la mai multe antibiotice și la alte substanțe antimicrobiene, cum ar fi cuprul și clorul. Genele au fost găsite într-o varietate de bacterii, inclusiv Polaromonas, Pseudomonas, Streptomyces, Variovorax și Burkholderia.

Gene care ar putea favoriza mecanisme nemaivăzute până acum

Îngrijorător este faptul că au existat, de asemenea, dovezi ale existenței unor gene care ar putea permite mecanisme nemaivăzute până în prezent pentru a eluda antibioticele. Aceștia au descoperit bacterii din grupul Polaromonas capabile să pompeze enzime cu potențialul de a inactiva antibioticele de tip beta-lactama, care sunt esențiale pentru tratamentul diferitelor infecții.

Rezistența la antibiotice este accelerată în mod semnificativ de utilizarea greșită și excesivă a acestora. Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil ca bacteriile să dezvolte în mod natural mecanisme de rezistență la antibiotice. Cercetătorii susțin că genele de rezistență la antibiotice pe care le-au descoperit au fost cel mai probabil rezultatul adaptării bacteriilor la condițiile extreme din Antarctica.

Dr. Andrés Marcoleta, conducătorul studiului de la Facultatea de Științe a Universității din Chile, explică faptul că această rezistență la antibiotice este deținută în cadrul unor „fragmente mobile” de ADN care pot fi transmise cu ușurință altor bacterii prin transfer orizontal de gene.

Amenințarea reprezentată de bacteriile din Antarctica devine tot mai probabilă

„Ideea că aceste gene ar putea ajunge în cele din urmă la bacteriile care provoacă infecții la oameni sau la alte animale, oferindu-le capacități mai mari de rezistență, nu pare nerezonabilă”, a declarat Dr. Marcoleta într-un comunicat.

El a adăugat că acest studiu nu ar trebui să stârnească panică – încă. Cu toate acestea, el a evidențiat modul în care amenințarea potențială reprezentată de bacteriile rezistente la antibiotice în Antarctica devine tot mai probabilă pe măsură ce activitatea umană devine o povară tot mai mare pentru continent.

„Știm că există un tranzit din ce în ce mai frecvent și mai masiv de persoane între Peninsula Antarctică și restul lumii, în principal prin Chile. Acest lucru generează potențiale oportunități de contact între microorganismele care colonizează sau infectează oamenii și cele care populează în mod natural solurile continentului alb”, a continuat Marcoleta.

„Pandemia de COVID-19 ne-a învățat că microorganismele, și în special agenții patogeni, pot provoca efecte cu acoperire globală. În acest sens, merită să ne întrebăm dacă schimbările climatice ar putea avea un impact asupra apariției bolilor infecțioase”, a avertizat Marcoleta, potrivit IFL Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un imens rezervor de apă a fost descoperit îngropat sub gheața din Antarctica

Antarctica, lovită de un val de cutremure fără precedent după ce un vulcan subacvatic s-a trezit

„Ultima șansă de a vedea Antarctica”. De ce tot mai mulți turiști vizitează continentul înghețat?

Vrei să numeri pinguini în Antarctica și să fii plătit pentru asta? Iată șansa vieții tale

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?