Cum apare „ceața creierului”? Noi dovezi ar putea elucida misterul COVID-19

Un studiu recent publicat de oamenii de știință de la Institutul Național de Sănătate din SUA sugerează că răspunsul imun declanșat de infecțiile cu coronavirus dăunează vaselor de sânge ale creierului și ar putea fi responsabil pentru simptomele lungi ale COVID-19.

Lucrarea, publicată în jurnalul Brain, s-a bazat pe autopsiile creierului de la nouă persoane care au murit brusc după ce au intrat în contact cu virusul.

• Academia Atlantykron omagiază 44 de ani de la zborul în spațiu al cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu
• S-ar fi descoperit o posibilă cauză pentru pana de curent din Spania și Portugalia

În loc să detecteze dovezi ale SARS-CoV-2 în creier, echipa a descoperit că anticorpii proprii oamenilor au atacat celulele care căptușesc vasele de sânge ale creierului, provocând inflamații și leziuni.

Această descoperire ar putea explica de ce unii oameni au efecte persistente de la infecție, inclusiv dureri de cap, oboseală, pierderea gustului și a mirosului și incapacitatea de a dormi, precum și „ceața creierului” – și poate ajuta, de asemenea, la elaborarea de noi tratamente pentru infecția de lungă durată cu COVID-19, indică Science Alert.

Noi descoperiri în materie de COVID-19

Omul de știință de la NIH, Avindra Nath, autorul principal al lucrării, a declarat: „Pacienții dezvoltă adesea complicații neurologice pe fondul COVID-19, dar procesul patofiziologic de bază nu este bine înțeles”.

„Am arătat anterior leziuni ale vaselor de sânge și inflamație în creierul pacienților la autopsie, dar nu am înțeles cauza daunelor. Cred că în această lucrare am obținut o perspectivă importantă asupra lanțului de evenimente.”

Cele nouă persoane, cu vârste cuprinse între 24 și 73 de ani, au fost selectate din studiul anterior al echipei deoarece au arătat dovezi ale leziunilor vaselor de sânge ale creierului pe baza scanărilor.

Leziuni ale creierului

Creierele lor au fost comparate cu cele de la 10 martori, echipa examinând neuroinflamația și răspunsurile imune folosind o tehnică numită imunohistochimie.

Oamenii de știință au descoperit că anticorpii produși împotriva COVID-19 au vizat în mod eronat celulele care formează „bariera hemato-encefalică” – o structură concepută pentru a ține invadatorii dăunători departe de creier, permițând în același timp trecerea substanțelor necesare.

Deteriorarea acestor celule poate cauza scurgeri de proteine, sângerare și cheaguri, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral. Scurgerile declanșează, de asemenea, celulele imunitare numite macrofage să se grăbească la loc pentru a repara daunele, provocând inflamație.

Micro-procese celulare

Echipa a descoperit că procesele celulare normale din zonele vizate de atac au fost sever perturbate, ceea ce a avut implicații pentru lucruri precum capacitatea lor de a detoxifiere și de a regla metabolismul.

Descoperirile oferă indicii despre biologia pacienților cu simptome neurologice pe termen lung și pot contribui la noi tratamente – de exemplu, un medicament care vizează acumularea de anticorpi pe bariera hemato-encefalică.

„Este foarte posibil ca același răspuns imunitar să persiste la pacienții cu COVID de lungă durată, ceea ce duce la leziuni neuronale”, a spus Nath. Acest lucru ar însemna că un medicament care reduce acel răspuns imunitar ar putea ajuta acei pacienți, a adăugat el. „Deci, aceste descoperiri au implicații terapeutice foarte importante”.

Vă mai recomandăm și:

Noul val de infecții COVID din Franța ar putea atinge vârful la sfârșitul lunii iulie

Pfizer a cerut aprobarea oficială în SUA pentru Paxlovid, tratamentul oral împotriva COVID-19

20 de milioane de decese, prevenite de vaccinurile împotriva COVID-19 în primul an după ce au fost introduse

Adulții tineri, mai predispuși să aibă simptome persistente de COVID-19