Răcelile frecvente cresc șansele de demență? Un studiu a găsit o legătură

Răcelile frecvente cresc șansele de demență sau alte forme de declin cognitiv, afectând modul în care îmbătrânește creierul.

Acestea sunt concluziile unui studiu al Tulane University, realizat în parteneriat cu West Virginia University și National Institutes of Occupational Safety and Health din SUA și publicat în revista Brain, Behavior and Immunity.

• O nouă formă genetică a bolii Alzheimer a fost identificată la persoanele cu un factor de…
• Cum este empatia socială influențată de infecții?

Studiul a examinat șoarecii masculi care îmbătrâneau și a constatat că experiențele repetate, intermitente, cu inflamație moderată, cum ar fi cea cauzată de gripă sau de o răceală sezonieră, au cauzat tulburări cognitive și au întrerupt comunicarea dintre neuroni la acești șoareci.

„Am fost interesați să aflăm dacă diferențele în experiența infecției ar putea explica, cel puțin parțial, diferențele dintre ratele de demență pe care le vedem la populație”, a declarat dr. Elizabeth Engler-Chiurazzi, profesoară asistentă de neurochirurgie la Tulane University School of Medicine și autoare principală a studiului.

„Șoarecii pe care îi studiam erau adulți care se apropiau de vârsta mijlocie, care aveau facultăți intacte și, totuși, atunci când erau expuși la inflamații intermitente, își aminteau mai puțin, iar neuronii lor funcționau mai prost”, spune cercetătoarea.

Răcelile frecvente cresc șansele de demență

Acest studiu este primul care modelează infecțiile repetate, intermitente la șoareci și examinează consecințele pe termen lung asupra funcționării și sănătății creierului, scrie Medical Xpress.

Oamenii experimentează adesea infecții și inflamații la rate substanțial mai mari decât șoarecii de laborator. Dar având în vedere că la șoareci au fost observate deficiențe după doar cinci tratamente inflamatorii intermitente, schimbarea cognitivă la oameni poate fi mai pronunțată.

„Șoarecii noștri au experimentat doar de câteva ori inflamații intermitente asemănătoare bolii, așa că faptul că am observat deficiențe a fost surprinzător”, a spus Engler-Chiurazzi.

„Efectele au fost subtile, dar de aceea găsesc aceste rezultate semnificative: la un om, tulburările cognitive de la un număr similar de experiențe inflamatorii ar putea să nu fie vizibile în viața de zi cu zi, dar ar putea avea efecte cumulative care au un impact negativ asupra creierului îmbătrânit”, continuă ea.

Descoperirile ar putea îmbunătăți îngrijirile pentru oameni

Descoperirile pot avea implicații importante pentru standardul de îngrijire în ceea ce privește modul în care infecțiile sunt tratate în rândul vârstnicilor și celor expuși riscului de demență. Și ele sunt poate mai relevante în lumina pandemiei COVID-19 și a cercetării în curs privind efectele sindromului COVID-19.

În continuare, Engler-Chiurazzi a spus că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a înțelege de ce infecțiile afectează creierul, de ce răcelile frecvente cresc șansele de demență și cum să atenuăm aceste efecte. În plus, ea speră că studiile ulterioare vor investiga dacă populațiile mai vulnerabile afectate de disparitățile de sănătate se confruntă cu o povară mai mare a efectelor neurologice.

„Cea mai mare învățătură din această cercetare, în opinia noastră, este importanța de a rămâne cât mai sănătoși și fără infecții posibil”, a spus ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Este adevărat că folosim doar 10% din creier?

De ce este imposibil să eliminăm în totalitate fenomenul de burnout?

Care este cea mai sănătoasă pâine?

Cum ne schimbă anotimpurile somnul?