Home » Știință » Un nou record pentru cel mai greu element găsit pe o exoplanetă

Un nou record pentru cel mai greu element găsit pe o exoplanetă

Un nou record pentru cel mai greu element găsit pe o exoplanetă
Credit foto: NASA, ESA, Leah Hustak (STScI)
Publicat: 23.04.2023

Astronomii de la Observatoarele Astronomice Naționale din China au detectat cel mai greu element unic în atmosfera unei exoplanete.

Planeta din cazul de față, MASCARA-4, este ceea ce se numește un Jupiter ultra-încălzit. Are o masă de 3,1 ori mai mare decât cea a gigantului gazos din Sistemul Solar, dar cu o temperatură de mii de grade – iar atmosfera sa extrem de fierbinte prezintă urme de samariu.

Este un element din pământuri rare și nu este suficient de cunoscut, deși este mai comun în scoarța terestră decât metale precum staniul.

Samariul are un număr atomic de 62, ceea ce îl face cel mai greu element detectat într-o atmosferă planetară.

Planeta MASCARA-4 este un Jupiter ultra-încălzit

„Fiecare stea și fiecare planetă ar trebui să conțină aceste elemente încă de la naștere. Întrebarea este de ce sunt atât de abundente încât să fie detectate”, a declarat autorul corespondent, dr. Wei Wang, pentru New Scientist.

„Având în vedere numărul lor atomic mare, ele ar trebui să locuiască de obicei în regiuni de înaltă presiune și altitudine joasă și să nu fie ușor de detectat”.

În timp ce samariul este cel mai greu element cunoscut în atmosfera unei exoplanete, această planetă are și o altă trăsătură unică: Rubidiu (număr atomic 37) a fost găsit acolo.

Este pentru prima dată când acest element a fost găsit în atmosfera unei exoplanete.

Ce este samariul?

Echipa a confirmat detecțiile anterioare de magneziu, calciu, crom și fier. De asemenea, echipa a detectat bariu și titan și, posibil, scandiu, scrie IFL Science.

Prezența titanului este intrigantă, deoarece acesta a fost detectat anterior în atmosferele jupiterilor ultrafierbinți sub formă de oxid de titan, dispus în straturi asemănătoare ozonului.

Aici, titanul a fost detectat ca element, deci poate că există puțin oxigen disponibil nu doar pentru a construi aceste straturi atmosferice, ci și pentru a reacționa cu samariul.

Samariul din aerul de pe Pământ reacționează cu oxigenul și vaporii de apă, ceea ce sugerează că aceste substanțe ar putea lipsi de pe această exoplanetă specifică.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Webb a spulberat orice speranță ca exoplaneta TRAPPIST-1b să fie locuibilă

Telescopul Spațial James Webb a confirmat prima sa exoplanetă

Test de cultură generală. Care este diferența dintre planetă și exoplanetă?

Telescopul Spațial Webb a realizat prima sa fotografie cu o exoplanetă îndepărtată

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari
Înfiinţarea primului sindicat din România: al tâmplarilor
Înfiinţarea primului sindicat din România: al tâmplarilor