Micșorarea creierului uman, legată de schimbările climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu sugerează o legătură între schimbările climatice din trecut și micșorarea creierului uman, un răspuns de adaptare relevat de o analiză a măsurătorilor climatice și a rămășițelor umane dintr-o perioadă de 50.000 de ani.

Cercetarea lui Jeff Morgan Stibel, de la Muzeul de Istorie Naturală din California (SUA), aduce noi informații despre modul în care oamenii se dezvoltă și se adaptează ca răspuns la stresul cauzat de mediu.

„Având în vedere tendințele recente de încălzire globală, este esențial să înțelegem impactul schimbărilor climatice, dacă există, asupra dimensiunii creierului uman și, în cele din urmă, asupra comportamentului uman”, scrie Stibel în lucrarea sa.

Studiul a analizat modul în care dimensiunea creierului a 298 de exemplare de Homo s-a schimbat în ultimii 50.000 de ani în raport cu înregistrările temperaturii globale, ale umidității și ale precipitațiilor. Atunci când clima s-a încălzit, micșorarea creierului uman a fost accentuată semnificativ, spre deosebire de perioadele în care clima a fost mai rece.

Cercetările anterioare ale lui Stibel asupra contracției creierului au determinat această investigație, deoarece dorea să înțeleagă cauzele sale fundamentale.

Micșorarea creierului uman, posibil produsă de schimbările climatice?

„Înțelegerea modului în care s-a schimbat creierul de-a lungul timpului la hominini este critică, dar s-a făcut foarte puțină muncă în acest sens”, a spus Stibel.

„Știm că creierul a crescut la specii în ultimele câteva milioane de ani, dar știm foarte puține lucruri despre alte tendințe macroevoluționare”, a adăugat cercetătorul.

Stibel a obținut date despre dimensiunea craniului din zece surse publicate separate, pentru un total de 373 de măsurători de la 298 de oase umane dintr-o perioadă de 50.000 de ani. El a inclus estimări ale mărimii corpului, care au fost ajustate pentru regiunea geografică și gen pentru a estima dimensiunile creierului, notează Science Alert.

Fosilele au fost grupate în funcție de perioada în care au trăit, iar Stibel și-a efectuat cercetările folosind patru intervale diferite de vârstă a fosilelor, de 100 de ani, de 5.000 de ani, de 10.000 de ani și de 15.000 de ani, pentru elimina erorile de datare.

Apoi el a comparat dimensiunea creierului cu patru înregistrări climatice, incluzând date de temperatură de la European Project for Ice Coring in Antarctica (EPICA) Dome C. Mostra de gheață de la EPICA Dome C oferă măsurători precise ale temperaturii suprafeței cu până la 800.000 de ani în urmă.

Cu cât a scăzut dimensiunea creierului?

În ultimii 50.000 de ani, a existat Ultimul Maxim glaciar, care a făcut ca temperaturile medii să fie constant mai mici până la sfârșitul Pleistocenului târziu. Holocenul a adus apoi o creștere a temperaturilor medii, aducându-ne în ziua de azi.

Analiza a arătat un model general de schimbare a dimensiunii creierului la Homo, care este corelat cu schimbările climatice, pe măsură ce temperaturile cresc și scad. Micșorarea creierului uman a fost considerabilă, cu până la 10,7%, pe tot parcursul perioadei de încălzire din timpul Holocenului.

„Schimbările în dimensiunea creierului par să aibă loc la mii de ani după schimbările climatice, iar acest lucru este deosebit de pronunțat după ultimul maxim glaciar, aproximativ 17.000 de ani”, explică Stibel în lucrarea sa.

„În timp ce aclimatizarea se desfășoară într-o singură generație și selecția naturală poate avea loc în doar câteva generații succesive, adaptarea la nivel de specie durează adesea multe generații succesive”, spune el.

Ce a însemnat micșorarea creierului uman pentru specie?

Acest tipar evolutiv s-a întâmplat într-o perioadă relativ scurtă de timp, variind de la 5.000 la 17.000 de ani, iar tendințele sugerează că încălzirea globală continuă ar putea avea efecte dăunătoare asupra cogniției umane.

„Chiar și o ușoară reducere a dimensiunii creierului la oamenii existenți ar putea avea un impact material asupra fiziologiei noastre într-un mod care nu este pe deplin înțeles”, argumentează cercetătorul.

Analiza a arătat că umiditatea și nivelurile de precipitații au avut, de asemenea, un efect asupra creșterii creierului. Deși temperatura este un factor mai semnificativ, analiza a arătat o corelație slabă între perioadele de secetă și volumele creierului ceva mai mari.

Încă există întrebări despre ce anume cauzează variațiile în dimensiunea creierului la Homo. Rezultatele arată că schimbările climatice sunt legate de diferențele de mărime a creierului, dar clima nu pare să explice toată variația evolutivă.

Alți factori ce ar fi putut contribui la reducerea creierului

Potrivit lui Stibel, factorii ecosistemici, cum ar fi prădarea, efectele climatice indirecte, cum ar fi vegetația și producția primară netă, sau factorii non-climatici, cum ar fi cultura și tehnologia, ar putea contribui la schimbările în ceea ce privește dimensiunea creierului.

„Rezultatele sugerează că schimbările climatice sunt predictive pentru dimensiunea creierului la Homo, iar anumite schimbări evolutive ale creierului pot fi un răspuns la stresul de mediu”, conchide Stibel.

„Va fi nevoie de mai multă muncă pentru a determina dacă impactul schimbărilor climatice asupra fiziologiei Homo este un rezultat în special al schimbărilor de temperatură sau un efect indirect al altor elemente ale unui mediu în schimbare”, adaugă cercetătorul.

Studiul a fost publicat în Brain, Behavior and Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

O rețea importantă de diguri, construită acum 3.000 de ani, a fost descoperită de-a lungul Nilului

Un craniu de lup, depus de hoți într-un mormânt din Dobrogea pentru a se proteja de spiritul celui mort

Un vast cimitir din Epoca Bronzului a fost dezgropat lângă Stonehenge

Statuia unui zeu păgân a fost găsită în ruinele unei biserici din Istanbul