Bacteriile intestinale sunt surprinzător de rezistente la antibiotice, arată un studiu pe termen lung

Rezistența la antibiotice provoacă tot felul de probleme. Transformă agenții patogeni anterior gestionabili în superbacterii, afectând cel mai mult persoanele vulnerabile. Iar un studiu pe termen lung a revelat faptul că bacteriile intestinale sunt surprinzător de rezistente la antibiotice.

În 2019, superbacteriile au fost implicate în aproape 5 milioane de decese la nivel global, astfel că rezistența la antibiotice nu este deloc un lucru pe care dorim să-l creștem.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Dar în timp ce sporesc puterea bacteriilor dăunătoare, factorii de rezistență înseamnă că și bacteriile noastre benefice devin mai rezistente la antibiotice.

Un nou studiu a descoperit că genele de rezistență la antibiotice le oferă și bacteriilor din intestin un avantaj, permițându-le să rămână în frunte în lupta lor interminabilă împotriva microbilor care ne provoacă daune, scrie Science Alert.

Bacteriile intestinale sunt surprinzător de rezistente

„Mutarea rezistenței antimicrobiene în comensali poate avea efecte paradoxal benefice prin promovarea rezilienței microbiomului la antimicrobiene”, scriu bioinformaticianul Shakti Bhattarai și colegii săi, de la Universitatea Massachusetts (SUA).

Cercetătorii au investigat războiul dintre bacteriile bune și cele rele din intestinul a 24 de pacienți cu tuberculoză multidrog rezistentă (Mycobacterium tuberculosis), detaliind lupta pas cu pas. Pacienții au primit diverse tipuri de antibiotice pentru a ține boala sub control, un regim pe care a trebuit să-l mențină timp de 20 de luni.

Tratamentul a devastat inițial microbiomul intestinului, cauzând perturbări în metabolism, compoziție și diversitatea speciilor bacteriene.

Efectele secundare neplăcute au inclus diaree și inflamația intestinului, ceea ce nu este surprinzător, având în vedere că utilizarea antibioticelor a fost, de asemenea, asociată cu o creștere a cazurilor de sindrom de colon iritabil.

Cu toate acestea, în timp, s-a observat ceva destul de surprinzător în rândul pacienților: bacteriile intestinale sunt surprinzător de rezistente la antibiotice.

„Descoperirile noastre documentează o reziliență neașteptată a microbiomului la perturbarea cauzată de antibiotice pe termen lung”, explică cercetătorii, explicând modul în care microbiomurile pacienților au reinstaurat spontan dominanța bacteriilor prietenoase în urma dezechilibrului inițial.

Cum a dus tuberculoza la această descoperire?

Mai mult, oamenii de știință au constatat că starea microbiomului intestinal al pacientului, precum și eliminarea bacteriei de tuberculoză în sine, sunt legate de recuperarea de la inflamația cauzată de tuberculoză. Exploziile de bacterii din familia Enterobacteriaceae post-tratament au dus la o inflamație mai răspândită, în timp ce microbiomurile cu mai multe Clostridia și mai puține Enterobacteriaceae au fost asociate cu o scădere mai rapidă a inflamației care provoacă simptomele tuberculozei.

Teste suplimentare pe șoareci, care au implicat transplanturi fecale la pacienți, au arătat că microbiomurile lor dobândiseră o rezistență la perturbarea de lungă durată cauzată de antibiotice. Aceste gene de rezistență încă au fost observate în unele specii de bacterii prietenoase la un an după ce tratamentele cu antibiotice fuseseră încheiate la șoareci.

„Aceste mutații pot avea un beneficiu de fitness în ecosistemul microbiomului stabilit de antibiotice pe termen lung”, explică echipa, sugerând că am putea să folosim acest lucru într-un fel pentru a contracara agenții patogeni rezistenți la antibiotice.

Deși acest lucru poate să presupună un risc mai mare de rezistență la antibiotice și necesită mult mai multă cercetare înainte de a fi luat în serios, s-ar putea să merite riscul dacă le permite bacteriilor noastre prietenoase să le depășească, concluzionează Bhattarai și colegii săi.

Studiul a fost publicat în revista Science Translational Medicine.

Vă recomandăm să citiți și:

Trucul simplu care reduce „pofta” de fumat în doar 10 minute

Test de cultură generală. De ce este urina galbenă?

Nu doar genetica este de vină! Riscul de demență la tineri poate fi redus prin stilul de viață

Sindromul Pica: De ce unii oameni mănâncă hârtie, creioane sau chiar pământ?