O specie de furnici își tratează rănile infectate cu antibiotice

Furnicile Matabele africane sunt adesea rănite în luptele cu termitele. Membrii acestei specii de furnici observă atunci când rănile devin infectate și inițiază un tratament antibiotic.

Furnicile Matabele (Megaponera analis), răspândite în zona de sud a Saharei, au o dietă restrânsă: mănâncă doar termite. Expedițiile lor de vânătoare sunt periculoase deoarece soldații termitelor își apără conspecificii folosindu-și mandibulele puternice. Prin urmare, este ceva obișnuit ca furnicile să fie rănite în timpul vânătorii.

• Plantele sunt capabile să producă o moleculă anti-stres. Dar cum reușesc asta?
• Discursul nesfârșit despre risipa alimentară: ce ne oprește să o combatem?

Dacă rănile devin infectate, există un risc semnificativ pentru supraviețuire. Cu toate acestea, Matabele au dezvoltat un sistem avansat de îngrijire a sănătății: acestea pot distinge între rănile neinfectate și cele infectate și pot să le trateze eficient pe cele din urmă cu antibiotice pe care le produc ele însele.

Furnicile Matabele sunt medici foarte pricepuți

Acest lucru este raportat de o echipă condusă de dr. Erik Frank, de la Universitatea Julius-Maximilians (JMU) din Würzburg  (Germania), și profesorul Laurent Keller, de la Universitatea din Lausanne (Elveția), în jurnalul Nature Communications.

„Analizele chimice făcute în colaborare cu profesorul Thomas Schmitt, de la JMU, au arătat că profilul de hidrocarburi al cuticulei furnicilor se schimbă ca rezultat al unei infecții a rănii”, spune Erik Frank. Exact acest lucru îl pot recunoaște furnicile și pot astfel diagnostica starea de infectare a conspecificilor răniți.

Pentru tratament, furnicile aplică compuși antimicrobieni și proteine asupra rănilor infectate. Aceste antibiotice sunt preluate din glanda metapleurală, care este situată pe lateralul toracelui lor. Această secreție conține 112 componente, dintre care jumătate au efect antimicrobian sau de vindecare a rănilor. Terapia este foarte eficientă: rata mortalității la indivizii infectați este redusă cu 90%, după cum a descoperit grupul de cercetare.

„Cu excepția oamenilor, nu cunosc niciun alt organism viu care să poată realiza tratamente medicale atât de sofisticate pentru răni”, spune Erik Frank. Laurent Keller adaugă și el că aceste constatări „au implicații medicale, deoarece patogenul principal în rănile furnicilor Matabele, Pseudomonas aeruginosa, este și o cauză principală de infecție la oameni, cu mai multe tulpini rezistente la antibiotice”.

Documentarul făcut pe baza acestui tip de cercetări

Sunt Matabele cu adevărat unice în acest sens? Cercetătorul din Würzburg vrea acum să exploreze comportamentele de îngrijire a rănilor în alte specii de furnici și alte animale sociale. El dorește, de asemenea, să identifice și să analizeze antibioticele utilizate de aceste furnici în colaborare cu grupuri de cercetare din domeniul chimiei. Acest lucru ar putea duce la descoperirea de noi antibiotice care ar putea fi folosite și la oameni, scrie Phys.org.

Cu câțiva ani în urmă, cercetarea lui Erik Frank asupra furnicilor africane care își îngrijesc conspecificii răniți a stârnit interesul unei companii de producție de film. Compania a fost comisionată de Netflix să găsească povești interesante pentru documentarul natural în opt părți „Viața pe planeta noastră”, care se concentrează pe evoluția vieții în ultimii 500 de milioane de ani.

După șase ani de muncă, seria poate fi acum vizionată pe Netflix. A fost produsă de Steven Spielberg și versiunea în limba engleză este narată de actorul Morgan Freeman. Seria a fost tradusă în numeroase alte limbi. Furnicile Matabele apar în episodul al cincilea, numit „În umbra giganților” și are o durată de 51 de minute.

Secvența despre furnicile lui Erik Frank a fost filmată în aprilie 2021 la stația de cercetare Comoé a Universității din Würzburg din Côte d’Ivoire. „A durat trei săptămâni, efortul a fost enorm”, spune cercetătorul de la JMU. Filmul a fost realizat în habitatul natural al furnicilor, dar și în cuiburile artificiale din laboratorul stației de cercetare, iar expertiza lui Erik Frank a fost solicitată în mod constant în acest timp.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce sconcșii își pierd dungile? Motivul este surprinzător!

Test de cultură generală. La ce înălțime pot zbura insectele?

Test de cultură generală. Cât timp poate trăi o găină fără cap?

O nouă specie misterioasă a fost descoperită în Europa