Chiar și delfinii pot avea diferite accente, au descoperit cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Accentul regional nu este un lucru specific doar oamenilor: se pare că delfinii pot avea accente diferite.

Accentul neozeelandez este atât de distinct încât compania aeriană națională a făcut din dificultatea de a-l înțelege o caracteristică a publicității sale. Iar acest lucru ar putea fi valabil și pentru delfini, care ar putea întâmpina dificultăți în comunicarea cu cei care trăiesc în cealaltă parte a țării: se pare că delfinii pot avea accente diferite.

Dr. Jessica Patiño-Pérez, de la Universitatea Massey (Noua Zeelandă), a înregistrat fluierăturile folosite de delfinii Tursiops de lângă Insula Great Barrier (GBI) de pe coasta de nord a Noii Zeelande. Ea a primit înregistrări de la o altă populație, de la Doubtful Sound (DS), aflată aproape de capătul sudic al Insulei de Sud, de la Dr. Marta Guerra, de la Universitatea Otago (Noua Zeelandă).

Patiño-Pérez a lucrat cu colegii ei pentru a analiza aceste înregistrări și pentru a le compara între ele și cu înregistrări de la alți delfini din întreaga lume.

Delfinii pot avea accente diferite

Delfinii sunt animale foarte comunicative, folosind sunete pentru a găsi hrană și pentru a menține coeziunea grupului. Fluierăturile, care au frecvențe cuprinse între 3.000 și 36.000 Hz și durează până la 4 secunde, sunt doar unul dintre cele trei tipuri de sunete folosite pentru a comunica între ei, explică IFL Science.

Mediul local poate influența fluieratul: delfinii care trăiesc în ape mai adânci folosesc sunete mai joase decât cei care trăiesc mai aproape de coastă și pot folosi notele înalte care nu pot călători la fel de departe. Delfinii au ceea ce se numesc „fluierături-semnătură”, care se crede că echivalează cu numele lor, o modalitate de a se identifica între ei în grup. Echipa a ignorat aceste fluierături și s-a concentrat pe fluierăturile comune utilizate de mulți sau de toți membrii grupului.

S-a stabilit deja că delfinii folosesc fluierăturile pentru a-și coordona comportamentul, pentru a se recunoaște reciproc și pentru a menține în general armonia. Toate acestea depind de capacitatea de a înțelege semnificația unei anumite fluierături. Dacă populațiile devin izolate una de cealaltă destul de mult timp, este logic că limbajele lor ar putea să evolueze, așa cum se întâmplă și cu vorbirea umană.

Se pot înțelege delfinii din sud cu cei din nord?

Ceea ce nu știm, totuși, este cât timp este necesar pentru ca acest lucru să ajungă la punctul în care diferite grupuri de delfini nu se pot înțelege între ele. Din punct de vedere genetic, populațiile GBI și DS sunt în mare parte distincte, așa că se pare că nu s-au amestecat prea mult timp.

Acest lucru se reflectă cu siguranță în comunicarea lor: conturul, durata și frecvența de sfârșit ale fluierăturilor diverg semnificativ între cele două grupuri. Sunetele înregistrate de echipă sunt atât de diferite încât programele informatice pot identifica cu o precizie de 90% din ce populație provine un set de fluierături. „Diferențele cheie au fost conturul fluierului, durata și frecvența de sfârșit”, scriu autorii.

„Fluierăturile de la DS au avut o durată mai lungă și au avut mai multe puncte de inflexiune decât fluierăturile de la GBI. La nivel global, parametrii acustici ai fluierăturilor din populațiile neozeelandeze s-au grupat cu populații găsite în emisfera nordică, mai degrabă decât cu cele din emisfera sudică”, scriu autorii. Poate că apele Aotearoa au fost colonizate de importuri din nord, împreună cu teritoriile sale.

Delfinii pot avea accente diferite în funcție de mediu

Curios, în ciuda faptului că trăiesc în ape mai puțin adânci, delfinii de la GBI sunt cei care folosesc frecvențe mai joase, deși majoritatea gamei vocale a populațiilor se suprapune. Autorii speculează că delfinii DS și-ar putea adapta tonul în funcție de numărul de bărci din locul turistic popular.

Încă nu știm dacă delfinii Tursiops dintr-o populație ar putea înțelege un membru al celeilalte dacă ar ajunge în teritoriul lor sau dacă ar râde pur și simplu de el pentru că „vorbește ciudat”. Este posibil, totuși, ca neînțelegerea reciprocă să adâncească diviziunea geografică: nu are sens să încerci să te împrietenești cu un delfin străin dacă nu înțelege ce-i spui.

Studiul este publicat în New Zealand Journal of Zoology.

Vă recomandăm să citiți și:

Un sfert dintre peștii de apă dulce, în pericol de dispariție

Cum dispar lăcustele din cauza defrișărilor masive?

Cum supraviețuiesc pinguinii ațipind de 10.000 de ori pe zi

„Floarea Domnului” dispare din cauza schimbărilor climatice