Oamenii care trăiesc în orașe își pierd capacitatea de a digera plantele

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Dietele occidentale, industrializate, duc o lipsă serioasă de fibre, iar acest lucru ar putea schimba în mod fundamental modul în care intestinele noastre digeră materia vegetală rezistentă.

Chiar dacă fructele și legumele reprezintă o parte esențială a dietei umane, oamenii de știință abia încep să înțeleagă modul în care organismul nostru descompune cel mai abundent compus organic de pe Pământ: celuloza, materialul dur care căptușește pereții celulari ai plantelor.

• O structură gigantică observată cu Telescopul Hubble răstoarnă tot ce se știa despre nașterea planetelor
• Oamenii de știință au transferat cu succes gena longevității și au prelungit durata de viață

Un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători a descoperit microbi necunoscuți până acum, ascunși în intestinul uman, care sunt capabili să descompună celuloza.

Timp de decenii, s-a presupus că celuloza nu poate fi descompusă de organismul uman așa cum ar putea fi în intestinele vacilor, cailor, oilor sau ale altor mamifere. Abia în 2003 oamenii de știință au descoperit bacterii din intestinul uman care ar putea digera aceste fibre, până la urmă.

Studiul recent s-a bazat pe genele aceleiași bacterii pentru a căuta altele asemănătoare. Analiza exhaustivă a folosit mostre de fecale pentru a testa microbiomul intestinal al oamenilor din diferite epoci și regiuni. Descoperirile sugerează că avem mai multe în comun cu animalele, decât am crezut cândva.

Cum descompune organismul nostru cel mai abundent compus organic de pe Pământ?

O specie este puternic asociată cu mamiferele care mestecă, alta cu primatele și alta cu oamenii.

Toate trei aparțin genului Ruminococcus – despre care se știe că are deja reprezentanți în intestinele umane și posedă gene implicate în digestia celulozei.

În probele fecale de la vânători-culegători, populații rurale și oameni antici care au trăit între 1.000 și 2.000 de ani în urmă, cele trei tipuri de microbi erau abundente.

Cu toate acestea, la populațiile din societățile moderne, industrializate, aceiași microbi intestinali erau „vizibil de rari”.

„Aceste constatări implică, în mod colectiv, un declin al acestor specii în intestinul uman, probabil influențat de trecerea la un stil de viață occidentalizat”, scriu autorii studiului, conduși de microbiologul Sarah Moraïs de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel.

Este posibil, explică cercetătorii, ca, dacă microbii Ruminococcus sunt privați de fibre vegetale, numărul lor în intestin să scadă. Temerea este că aceste specii lipsă contribuie cumva la sănătatea metabolică precară în rândul oamenilor moderni și urbanizați, scrie ScienceAlert.

Bacterii intestinale necunoscute anterior

Cercetările inițiale arată că suplimentele de celuloză, ca și fibrele vegetale, pot avea ca rezultat beneficii multiple și variate pentru sănătate, inclusiv modificări ale microbilor intestinali, ale răspunsurilor imunitare și ale expresiei genice.

Dar această cale de cercetare în ansamblu este „mai degrabă neexplorată”. În timp ce asocierile par promițătoare, mecanismele care stau la baza acestora sunt în mare parte un mister.

Studiul actual este un important pas înainte, deoarece scoate la lumină bacterii intestinale necunoscute anterior, care pot fi importante în sănătatea intestinului uman, din punct de vedere istoric.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O alimentație bogată în grăsimi și zaharuri scade calitatea somnului

O alimentație bogată în grăsimi distruge abilitatea creierului de a regla caloriile

Cum va lupta Canada împotriva alimentației proaste? Etichete pentru zahăr, sare și grăsimi saturate

Cazul unui adolescent care a ajuns în pragul orbirii din cauza alimentaţiei