Home » Știință » Oamenii ar putea încetini îmbătrânirea, iar cercetătorii cred că au aflat secretul

Oamenii ar putea încetini îmbătrânirea, iar cercetătorii cred că au aflat secretul

Publicat: 13.05.2024

Avem mai multe ceasuri biologice care ne sincronizează corpul atât la nivel intern, cât și cu lumea exterioară – iar două noi studii arată cum aceste ceasuri se combină pentru a menține țesuturile în funcțiune și pentru a încetini ritmul de îmbătrânire.

Cercetările se concentrează asupra ceasului circadian central – ceasul central al creierului gestionat de nucleul suprachiasmatic (SCN) – și asupra ceasurilor circadiene periferice răspândite în tot corpul, care controlează calendarul proceselor celulare din organe, mușchi și piele.

Atâta timp cât ceasul central comunică cu un ceas periferic în timpul zilei, procesele, inclusiv repararea ADN-ului, activitatea mitocondrială (gestionarea energiei), metabolismul și ciclul celular natural, pot fi menținute în grafic.

Dacă aceste mecanisme pot fi explorate mai în detaliu și controlate într-o oarecare măsură, atunci ar putea fi un pas important pentru menținerea unor părți ale corpului într-o stare de sănătate mai bună pentru mai mult timp, pe măsură ce îmbătrânim.

,,Studiul nostru arată că este nevoie de o interacțiune minimă între doar două ceasuri tisulare, unul central și celălalt periferic, pentru a menține funcționarea optimă a țesuturilor, cum ar fi mușchii și pielea, și pentru a evita deteriorarea și îmbătrânirea acestora”, spune biologul Pura Muñoz-Cánoves, de la Universitatea Pompeu Fabra din Spania.

Mai multe ceasuri biologice care ne sincronizează corpul

Cercetarea acoperă două studii complementare publicate simultan. Primul, publicat în Science, a folosit experimente pe șoareci pentru a arăta cum restabilirea coordonării dintre ceasurile creierului și cele ale mușchilor protejează împotriva risipei musculare și a pierderii forței și funcției musculare.

În cel de-al doilea studiu, publicat în Cell, echipa a analizat ceasul circadian din pielea șoarecilor. Din nou, acest ceas se baza pe ceasul central pentru a funcționa în mod corespunzător; fără această reglementare, funcții precum replicarea ADN-ului se produceau la momente nepotrivite.

Cercetările au constatat că ceasurile periferice au totuși o anumită autonomie: ele pot încă să țină evidența ciclurilor de 24 de ore și să gestioneze o mică parte din funcțiile celulare. Mai mult, s-a demonstrat că restricționarea orelor de hrănire a șoarecilor la anumite momente ale zilei, în absența ceasului cerebral, a ajutat ceasurile periferice să se gestioneze mai bine pe cont propriu, scrie ScienceAlert.

Ritmurile circadiene sunt esențiale pentru majoritatea proceselor biologice

,,Este fascinant să vedem cum sincronizarea dintre creier și ceasurile circadiene periferice joacă un rol esențial în sănătatea pielii și a mușchilor, în timp ce ceasurile periferice sunt singurele autonome în realizarea celor mai de bază funcții tisulare”, spune Aznar Benitah, de la Institutul de Cercetare în Biomedicină din Barcelona, Spania.

Ritmurile circadiene care se desfășoară în corpul nostru pe parcursul a 24 de ore sunt esențiale pentru majoritatea proceselor biologice, inclusiv pentru somn și digestie. Atunci când acestea sunt perturbate – de exemplu, în urma unui decalaj orar sau a schimburilor de noapte – pot avea efecte negative grave asupra sănătății. Înțelegerea acestei cronometrări este esențială pentru a înțelege sănătatea.

În timp ce mușchii, pielea și sistemul nervos central se uzează odată cu înaintarea în vârstă, cercetătorii din spatele acestor două studii cred că munca lor are potențialul de a ajuta la menținerea performanței fizice mai târziu în viață.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cercetătorii au găsit o mutație care protejează oamenii de îmbătrânire

Vitamina care ar putea încetini îmbătrânirea

Un studiu arată că sărăcia poate accelera îmbătrânirea creierului

Un om de știință de la Harvard a descoperit un cocktail ce poate inversa îmbătrânirea

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce avem tendința să facem tot mai multe atunci când ne simțim copleșiți?
De ce avem tendința să facem tot mai multe atunci când ne simțim copleșiți?
Este zahărul toxic? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai răspândite mituri din nutriție
Este zahărul toxic? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai răspândite mituri din nutriție
Mit sau realitate? Ce spun studiile despre vitamina C și răceală
Mit sau realitate? Ce spun studiile despre vitamina C și răceală
În ce moment devine conștient un făt în curs de dezvoltare? S-ar putea să fim aproape de un răspuns!
În ce moment devine conștient un făt în curs de dezvoltare? S-ar putea să fim aproape de un răspuns!
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Explozie de cazuri de cataractă. Care ar putea fi cauzele?
Explozie de cazuri de cataractă. Care ar putea fi cauzele?
Cele cinci țări europene care vor avea economii mai puternice în următorii ani
Cele cinci țări europene care vor avea economii mai puternice în următorii ani
În urmă cu 529 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
În urmă cu 529 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
Aproape jumătate dintre profesorii din România se gândesc să plece de la catedră, arată un studiu
Aproape jumătate dintre profesorii din România se gândesc să plece de la catedră, arată un studiu
Noi drepturi pentru cei care călătoresc cu avionul. Ce trebuie să știe pasagerii?
Noi drepturi pentru cei care călătoresc cu avionul. Ce trebuie să știe pasagerii?
Tablouri de zeci de mii de euro furate din Italia, găsite într-un județ din România
Tablouri de zeci de mii de euro furate din Italia, găsite într-un județ din România
Cum va fi vremea în următoarele săptămâni? Meteorologii au actualizat prognoza!
Cum va fi vremea în următoarele săptămâni? Meteorologii au actualizat prognoza!
Oamenii de știință au descoperit circuitul somnului profund care dezvoltă mușchii, arde grăsimile și stimulează creierul
Oamenii de știință au descoperit circuitul somnului profund care dezvoltă mușchii, arde grăsimile și stimulează creierul
„Hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo. Ce spune acest lucru despre ei?
„Hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo. Ce spune acest lucru despre ei?
Oamenii de știință ar fi rezolvat, în sfârșit, paradoxul informațional al găurilor negre
Oamenii de știință ar fi rezolvat, în sfârșit, paradoxul informațional al găurilor negre
O nouă teorie încearcă să explice de ce a înghețat Antarctica acum 34 de milioane de ani
O nouă teorie încearcă să explice de ce a înghețat Antarctica acum 34 de milioane de ani