David Niven, al doilea James Bond. Sublocotenent, scriitor și actor de Oscar

Actorul britanic David Niven (1910 – 1983), deși a fost alegerea inițială a scriitorului Ian Fleming pentru a-l interpreta pe James Bond în primul film Bond, „Dr. No.”, a pierdut în cele din urmă în fața lui Sean Connery, care avea să devină sinonim cu personajul. Producătorii Albert R. Broccoli și Harry Saltzman în decizia lor de a-l distribui pe Connery în rolul celebrului agent 007 s-au bazat pe aspectul fizic al acestuia, pe sex-appeal și personificarea pe care putea să o dea personajului, care se alinia mult mai bine cu ceea ce producătorii își imaginau pentru James Bond la acea vreme.

Dar David Niven nu a fost scos definitive din cărți deoarece în 1965, producătorul Charles Feldman a semnat cu Niven pentru a-l interpreta pe Sir James Bond în „Casino Royale”, devenind astfel cel de-al doilea James Bond.

• Avocați împotriva morții. Cine sunt cei care își asumă să pledeze cauza celor mai huliți oameni…
• Courteney Cox a intrat în istoria culturii pop în 1985, spunând pentru prima dată cuvântul „menstruație”…

Interpretarea lui Niven a personajului Bond în „Casino Royale” a fost unică și neconvențională, dar asta se poate spune, totuși, despre fiecare dintre actorii care au jucat în acest rol, aducând acel ceva special, diferențiindu-se într-un fel sau altul între ei. David Niven avea 56 de ani când l-a jucat pe Bond, deși personajul său era cu mult mai tânăr (38 de ani). Bond-ul lui Niven a fost descris ca un bărbat în vârstă cu un trecut distins – câștigase Crucea Victoria la Asediul Mafeking (Asediul Mafeking a avut loc în timpul celui de-al doilea război al Burilor, între octombrie 1899 și mai 1900, în Africa de Sud. Asediul a durat 217 zile și a devenit un simbol al rezilienței și determinării britanice). În plus, personajul său a avut o fiică cu infama spioană Mata Hari, și-a etalat talentele muzicale interpretându-l pe Claude Debussy la pian, avea obiceiuri alimentare ciudate, cum ar fi consumul de jeleu regal, cultiva trandafiri negri și conducea un Bentley de epocă. Era un Bond mai matur, contemplativ, rafinat și, în același timp, mai excentric, Niven îndepărtându-se de imaginea tradițională a lui 007.

David Niven s-a născut la 1 martie 1910 la Londa începându-și cariera ca actor de teatru înainte de a se muta pe marele și micul ecran.

Niven nu doar că a făcut parte dintr-o familie de military, dar a îmbrățișat el însuși această direcție. După absolvirea cursurilor Academiei Militare Sandhurst, a ajuns la Hollywood la mijlocul anilor 1930, primele sale roluri fiind de fapt de figurant, pentru ca mai apoi să i se ofere interpretări importante în filme precum  „The Dawn Patrol” ” (1938) și „Wuthering Heights” (1939) care l-au ajutat să devină rapid un actor popular și de încredere, specializat de obicei în comedii ușoare.

Niven a servit ca ofițer în unitatea de comando a armatei britanice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după război revenind la film. De altfel, după ce Marea Britanie a declarat război în 1939, scrie britannica.com, Niven a fost unul dintre primii actori britanici expatriați care s-a întors în țară și s-a înrolat în armată. „Deși Niven avea reputația de a fi un bun povestitor, a păstrat tăcere totală despre experiența sa de război. Tot ce spus a fost totuși, vă voi spune un singur lucru despre război, prima mea poveste și ultima. Am fost rugat de niște prieteni americani să caut mormântul fiului lor lângă Bastogne. L-am găsit acolo unde mi-au spus ei că se află, dar era printre alte 27.000 de morminte. În acel moment mi-am spus: Niven, în acest loc se află 27.000 de motive pentru care ar trebui să-ți ții gura închisă după război”.

În 1958, David Navin a câștigat un premiu Oscar pentru rolul său din „Separate Tables” (1958), alte câteva filme datorită cărora s-a remarcat fiind de asemenea „The Moon Is Blue” (1953), „Around the World in 80 Days” (1956), „The Guns of Navarone” (1961), „The Pink Panther” (1963) și „Death on the Nile” (1978).

Pe lângă activitatea din teatru și aparițiile din câteva seriale de televiziune, David Niven a publicat și un roman „Go Slowly, Come Back Quickly” (1981) și două cărți autobiografice – „The Moon’s a Balloon” (1971) și „Bring on the Empty Horses” (1975).

Niven a fost activ în cinematografie până în anul morții sale cu toate că starea sa de sănătate era deteriorată, acesta suferind de câțiva ani deja de scleroză laterală amiotrofică (numită și boala Lou Gehrig). Ultimul film al lui David Niven a fost „Blestemul Panterei Roz” (1983). Actorul a murit la 29 iulie 1983 la Château-d’Oex, în Elveția, la vârsta de 73 de ani.

A fost căsătorit cu actrița Primulla Rollo, din 1940 și până în 1946 când aceasta a murit în mod tragic în timp ce participa la o cină organizată în casa colegului ei, actorul Tyrone Power. IMDb.com scrie că după cină, invitații s-au jucat de-a v-ați ascunselea, Primulla deschizând o ușă ce părea a fi de dulap, căzând însă pe scările de la subsol și lovindu-se de podeaua din beton.

Între 1948 și 1983, David Niven a fost căsătorit cu modelul și actrița elvețiană Hjördis Genberg.

Actorul a avut patru copii, câte doi cu fiecare dintre soțiile sale.

David Niven a apărut în opt filme nominalizate la categoria cel mai bun film: „Cleopatra” (1934), „Mutiny on the Bounty” (1935), „Dodsworth” (1936), „Wuthering Heights” (1939), „The Bishop’s Wife” (1947), „Around the World in 80 Days” (1956), „Separate Tables” (1958) și „The Guns of Navarone” (1961), două dintre ele „Mutiny on the Bounty” (1935) și „Around the World in 80 Days” (1956) ieșind câștigătoare.  De asemenea, a apărut în patru filme care au fost selectate pentru Registrul Național de Film de către Biblioteca Congresului ca fiind semnificative „din punct de vedere cultural, istoric sau estetic: „Dodsworth” (1936), „The Prisoner of Zenda” (1937), „Wuthering Heights” (1939) și „The Pink Panther” (1963).

Surse:

https://www.britannica.com/biography/David-Niven

https://www.imdb.com/name/nm0000057/trivia/?ref_=nm_ql_3

Vă recomandăm să citiți și:

Stevie Nicks, Regina Rock and Roll-ului. „Muzica este dragostea vieții mele, dar am fost gata să renunț la tot pentru că nu suportam ca oamenii să vorbească despre cât de grasă sunt.”

Miles Davis, Picasso al jazz-ului. „Nu vă temeți de greșeli. Nu există așa ceva”

Sandra Bullock, actriță și inventatoare. „Cu toții merităm iubire”

Tom Petty și The Heartbreakers, un pilon de bază al rockului. „Majoritatea lucrurilor pentru care îmi fac griji, oricum nu se întâmplă niciodată”