Educația, ocupația și averea influențează riscul de deteriorare cognitivă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Factorii socioeconomici precum educația, ocupația și bunăstarea influențează riscul de deteriorare cognitivă sau demență la vârsta înaintată, dar și posibilitatea ca o persoană să se recupereze, arată un nou studiu condus de cercetătorii de la UCL (Anglia).

Studiul a urmărit 8.442 de adulți cu vârsta de 50 de ani și peste, în Anglia, pe parcursul a 10 ani, între 2008 și 2018, pentru a analiza modul în care factorii socioeconomici de la începutul cercetării erau asociați cu riscul de deteriorare cognitivă.

• De ce nu te poți abține să privești un accident? Psihologii explică fenomenul numit „curiozitate morbidă”
• Ce spun psihologii despre oamenii care rănesc animale

Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

Cercetătorii au observat tranzițiile acestor persoane între diferite stări: sănătate cognitivă, tulburări cognitive ușoare și demență. De asemenea, au luat în considerare posibilele reveniri, în care persoanele își îmbunătățeau starea de la o tulburare cognitivă ușoară la o stare cognitivă sănătoasă.

Cum contribuie factorii socioeconomici la riscul de deteriorare cognitivă?

Informațiile despre factorii socioeconomici au fost colectate prin intermediul unui chestionar completat de participanți. Starea cognitivă a fost determinată utilizând mai multe surse, inclusiv rapoartele participanților despre un diagnostic medical, rezultatele testelor cognitive și propriile rapoarte despre simptome, pentru a oferi o imagine completă asupra sănătății cognitive a fiecărui participant. În plus, studiul a luat în calcul factori demografici precum vârsta, sexul și statutul marital.

Estimând timpul petrecut în fiecare stare cognitivă și probabilitatea de a trece către tulburări neurocognitive precum tulburările cognitive sau demența, cercetătorii au reușit să obțină o înțelegere amplă asupra modului în care factorii socioeconomici influențează progresia tulburărilor cognitive și durata petrecută în fiecare stare cognitivă de-a lungul timpului.

Echipa de cercetare a descoperit că persoanele din medii socioeconomice avantajate, în special cele cu studii superioare, ocupații de nivel managerial sau profesional și cele din treimea superioară a populației din punct de vedere financiar, aveau o probabilitate mai mică de a trece de la o stare cognitivă sănătoasă la tulburări cognitive ușoare sau de la tulburări cognitive ușoare la demență, în comparație cu persoanele cu educație primară (cel mult liceu), care lucrau în ocupații manuale sau de rutină și din treimea inferioară a populației din punct de vedere socio-economic, notează Eurek Alert.

Cum sunt afectați oamenii cu mai puține studii?

De exemplu, nivelul de educație post-liceal era asociat cu o reducere cu 43% a riscului de a trece de la o stare cognitivă sănătoasă la tulburări cognitive ușoare.

Totodată, apartenența la treimea superioară a populației din punct de vedere financiar era asociată cu o reducere cu 26% a riscului de a avansa de la tulburări cognitive ușoare la demență.

În mod remarcabil, aceste persoane avantajate erau și mai predispuse să se recupereze din tulburările cognitive ușoare și să revină la o stare cognitivă sănătoasă, indivizii înstăriți având o probabilitate cu 56% mai mare de îmbunătățire, iar cei cu educație post-liceală sau cu ocupații manuale o probabilitate cu 81% mai mare, în comparație cu persoanele dezavantajate socio-economic.

„Studiul nostru evidențiază rolul esențial al bunăstării, educației și al ocupației nu doar în reducerea riscului de tranziție de la tulburări cognitive ușoare la demență, ci și în creșterea probabilității de revenire la o stare cognitivă sănătoasă, ceea ce este promițător”, a declarat autoarea principală, dr. Dorina Cadar, de la Departamentul de Științe Comportamentale și Sănătate al UCL și Brighton and Sussex Medical School.

„Această posibilitate de recuperare este esențială pentru îmbunătățirea calității vieții în anii de vârstă înaintată și pentru reducerea poverii pe termen lung a tulburărilor cognitive asupra sistemelor de sănătate, a familiilor și a societății în ansamblu”, punctează ea.

„Descoperirile noastre evidențiază puterea protectoare a stabilității financiare și accesul la resurse pentru favorizarea sănătății creierului și a rezilienței cognitive, subliniind importanța politicilor sociale care susțin bunăstarea mintală și cognitivă la toate nivelurile de venit”, completează cercetătoarea.

De ce riscul de deteriorare cognitivă este mai mic la persoanele cu locuri de muncă intelectuale?

Studiul nu poate oferi explicații exacte despre motivul pentru care anumiți factori socioeconomici influențează sănătatea cognitivă. Cu toate acestea, autorii cred că există mai multe posibile  motive în spatele constatărilor lor.

„Este posibil ca educația și locurile de muncă intelectual stimulative să ofere mai multă stimulare mintală și să contribuie la dezvoltarea unei rezerve cerebrale mai puternice, care ajută la protejarea împotriva tulburărilor cognitive și a demenței”, a declarat doctorandul Aswathikutty Gireesh, autoare a studiului.

„De asemenea, persoanele cu studii superioare, locuri de muncă mai intelectuale și bunăstare au acces mai bun la servicii medicale și resurse care favorizează sănătatea, cum ar fi o dietă nutritivă, exerciții fizice și îngrijire preventivă; toate acestea putând susține sănătatea cognitivă. Aceste resurse ar putea oferi, de asemenea, oportunități de stabilizare sau de îmbunătățire a funcției cognitive, mai ales atunci când tulburările cognitive sunt detectate timpuriu”, a mai spus ea.

Cercetătorii speră că descoperirile lor vor deschide noi direcții de explorare a modului în care factorii socioeconomici, în special bunăstarea, ar putea proteja împotriva progresiei timpurii a tulburărilor cognitive.

Vă recomandăm să citiți și:

Creierul uman înțelege propozițiile scrise mai repede decât credeam, relevă un studiu

Un studiu a descoperit că sistemele GPS induc în eroare șoferii

Un nou studiu a legat pierderea mirosului de peste 100 de boli

Cum să te faci bine mai repede când ai gripă? Iată ce spune știința!