Un grup necunoscut de oameni a trăit în Sahara cu 7.000 de ani în urmă

Cercetătorii au analizat ADN-ul antic a două mumii din ceea ce este acum Libia pentru a afla informații despre oamenii care au trăit în „Sahara verde” în urmă cu 7.000 de ani.

Mumiile sunt rămășițele unor femei care au trăit cândva în „Sahara Verde”, cunoscută și sub numele de Perioada Umedă Africană. Între 14.500 și 5.000 de ani în urmă, Sahara, acum neospitalieră, era o savană umedă și plină de verdeață.

• De unde provin cele mai multe dintre artefactele din Epoca Bronzului?
• Cum a ajuns o monedă feniciană veche de 2.000 de ani în casieria unui șofer de…

ADN-ul de la cele două mumii a arătat că neamul nord-african, care nu a mai fost văzut până acum, era distinct și izolat de populațiile care trăiau în Africa subsahariană în aceeași perioadă.

Descoperirile, raportate în revista Nature, sugerează că în această perioadă au existat puține schimburi genetice de-a lungul Saharei verzi, deși este posibil ca unele practici culturale să se fi răspândit în regiune.

Între 2003 și 2006, arheologii au dezgropat rămășițele a 15 indivizi în adăpostul rupestru Takarkori, situat aproape de mijlocul Saharei, în ceea ce este acum sud-vestul Libiei.

Situl conținea dovezi ale ocupației umane și ale păstoritului, datând de peste 8 000 de ani. Dintre cei 15 indivizi, dintre care majoritatea erau femei și copii, doi s-au mumificat în mod natural, ceea ce a contribuit la conservarea ADN-ului lor.

Sahara a fost o savană umedă și plină de verdeață

„Am fost foarte norocoși să avem mostre conservate la acest nivel”, a declarat pentru revista Science coautorul studiului Nada Salem, paleogenetician la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania. Temperaturile ridicate din regiune pot descompune rapid ADN-ul din rămășițele umane, lăsând puține exemple de ADN antic în regiune.

Un studiu din 2019 a examinat ADN-ul mitocondrial din aceleași rămășițe. Cu toate acestea, ADN-ul mitocondrial, care este moștenit doar de la mamă, nu oferă la fel de multe informații despre dinamica populației ca ADN-ul din cromozomi, care este moștenit de la ambii părinți.

Pentru a obține aceste date la nivel de genom, cercetătorii au extras ADN conservat din rămășițele mumificate și l-au comparat cu ADN de la aproximativ 800 de indivizi din zilele noastre din Africa, Orientul Apropiat și sudul Europei, împreună cu 117 genomuri antice din aceleași regiuni.

Echipa a descoperit că indivizii Takarkori posedau markeri genetici diferiți de populațiile din Africa subsahariană, ceea ce sugerează că proveneau dintr-un neam necunoscut anterior și relativ izolat, care s-a separat de populațiile din Africa subsahariană în urmă cu aproximativ 50.000 de ani.

Neamul izolat nu mai există astăzi în forma sa originală

Însă indivizii aveau unii strămoși din Levant, o întindere de pământ care se învecinează cu estul Mării Mediterane.

ADN-ul Takarkori a arătat, de asemenea, urme de strămoși neanderthalieni care ar fi putut fi dobândite doar în afara Africii, deoarece neanderthalienii au trăit în Eurasia.

Descoperirile sugerează că Sahara Verde nu a acționat ca un coridor de migrație între Africa Subsahariană și Africa de Nord. Cu toate acestea, dovezile arheologice sugerează că au avut loc schimburi culturale între regiuni, scrie LiveScience.

„Știm acum că au fost izolate din punct de vedere genetic, dar nu și cultural”, a declarat pentru CNN coautorul studiului, Savino di Lernia, arheolog la Universitatea Sapienza din Roma.

Acest neam izolat nu mai există astăzi în forma sa originală, dar la un moment dat oamenii s-au amestecat cu străinii, motiv pentru care unii dintre cei care trăiesc astăzi în Africa de Nord au moștenit părți din acest neam.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O populație misterioasă de strămoși umani ne-a dat 20% dintre genele pe care le avem

Când au început strămoșii oamenilor să meargă în picioare?

Strămoșii noștri utilizau arme mortale încă de acum 300.000 de ani

Cum au supraviețuit strămoșii noștri antici într-o lume neospitalieră?