Cum au supraviețuit strămoșii noștri antici într-o lume neospitalieră?

Mult timp s-a crezut că specia noastră este unică prin capacitatea sa de a se adapta la climatele aspre, precum deșerturile uscate sau pădurile tropicale dese. Acum, un nou studiu sugerează că cel puțin unii dintre strămoșii noștri erau și ei adepți ai traiului în medii dificile.

Studiul provine de la o echipă internațională de cercetători care lucrează la situl Oldupai Gorge din Tanzania, care a analizat diverse elemente excavate – inclusiv oase, fosile de plante, sedimente și unelte de piatră – pentru a cartografia viața din trecutul îndepărtat.

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

O analiză detaliată a acestor rămășițe a fost utilizată pentru a recrea clima și activitatea unui strămoș direct al oamenilor moderni, Homo erectus.

Semnele indică un loc hiperarid, relativ neospitalier, în care această specie antică de hominine nu numai că a trăit, dar s-a și întors de mai multe ori.

„Dovezile biogeochimice, paleoambientale și arheologice pe care le-am analizat sugerează că Homo timpuriu a avut capacitatea de a se adapta la medii diverse și instabile de pe fundul riftului est-african și din zonele afromontane încă de acum două milioane de ani”, spune Michael Petraglia, antropolog și arheolog de la Universitatea Griffith din Australia.

Semnele indică un loc hiperarid, relativ neospitalier

De exemplu, reziduurile microscopice de cărbune au ajutat cercetătorii să determine când și unde au avut loc incendiile de vegetație. În același timp, prin analiza sedimentelor, au putut fi stabilite schimbările din râuri și lacuri.

Găsite cu miile la Oldupai Gorge, uneltele de piatră ne vorbesc despre modul în care primii noștri strămoși au vânat și au muncit, în timp ce resturile de oase de animale demonstrează ce animale au fost ucise și cum au fost măcelărite.

Luate împreună, dovezile sugerează că homininii antici erau suficient de ingenioși pentru a găsi modalități de a mânca, bea și rămâne în viață în deșert. Până la urmă, adaptabilitatea nu este o caracteristică exclusivă a H. sapiens, scrie ScienceAlert.

Homininii antici erau ingenioși

Una dintre cele câteva specii care au precedat oamenii din zilele noastre, H. erectus a fost prima dintre rudele noastre îndepărtate care a dezvoltat proporții anatomice asemănătoare cu cele ale speciei noastre.

De asemenea, primii care au migrat în număr mare din Africa, acești oameni au persistat pe întinderi vaste ale planetei timp de peste 1,5 milioane de ani înainte de a dispărea în urmă cu aproximativ 110 000 de ani.

Faptul că ramura noastră din arborele genealogic înflorește acum sugerează că specia noastră a avut unele avantaje în a putea supraviețui în condiții mai puțin ideale și în a se răspândi în zone mai variate ale planetei – dar se pare că nu i-am acordat suficient credit lui Homo erectus pentru că a rămas și chiar a prosperat în căldura africană.

Cercetarea a fost publicată în Communications Earth & Environment.

Vă recomandăm să mai citiți și:

În urmă cu 3,5 milioane de ani, strămoșii noștri erau vegetarieni, relevă un nou studiu

Legăturile genomice dintre oamenii moderni și strămoși ar putea fi mai vechi decât s-a crezut

Mormintele antice dezvăluie practicile funerare ale neanderthalienilor și strămoșilor din Levant

Un pod antic scufundat, descoperit într-o peșteră spaniolă, dezvăluie indicii despre strămoșii oamenilor