Enigma: Codul „de neînfrânt” s-ar prăbuși astăzi în fața unui simplu laptop

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Enigma, celebrul cod criptografic folosit de naziști în Al Doilea Război Mondial, a fost una dintre cele mai complexe provocări ale epocii. Spargerea acestuia a implicat eforturi uriașe din partea lui Alan Turing și a echipei sale de criptografi de la Bletchley Park. Însă, în fața tehnologiei de azi, Enigma ar fi fost doar un obstacol neglijabil.

Dispozitivul Enigma era o mașină electro-mechanică ce semăna cu o mașină de scris, având trei rotoare (fiecare cu 26 de poziții posibile), un reflector care retrimitea semnalul înapoi prin rotoare și o placă de conexiuni care schimba perechi de litere. Asta făcea ca, chiar dacă apăsai aceeași tastă de două ori, să obții două litere diferite. Iar pentru a complica lucrurile, setările mașinii erau schimbate zilnic, potrivit The Guardian.

• Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de…
• Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea

Puterea Enigmei consta în numărul astronomic de combinații posibile – imposibil de testat manual.

Un puzzle sofisticat pentru vremea lui

„Era pur și simplu prea mult pentru o minte umană să verifice toate variantele”, explică prof. Michael Wooldridge, expert în inteligență artificială la Universitatea Oxford.

Deși cercetători polonezi reușiseră să spargă primele versiuni ale codului în anii ’30, modificările aduse ulterior de germani au făcut sistemul mult mai sigur. Turing a construit atunci mașinile „Bombe”, care simulau mecanic variantele de cod pentru a accelera procesul de decriptare. Până în 1943, aceste mașini puteau descifra două mesaje pe minut, ceea ce reprezenta o realizare uriașă pentru acea vreme.

„A fost practic un atac de tip forță brută, dar datorită unor vulnerabilități în designul Enigmei, echipa lui Turing a reușit să automatizeze procesul și să-l facă eficient”, spune dr. Mustafa A. Mustafa, expert în securitate software la Universitatea din Manchester.

Astăzi, Enigma nu ar avea nicio șansă

Dacă Enigma ar fi folosită azi, ar fi descifrată în câteva minute sau chiar secunde cu un calculator obișnuit. Wooldridge afirmă că logica „Bombelor” poate fi reprodusă ușor într-un program software. Ba chiar modelul de AI ChatGPT a reușit să facă acest lucru.

Puterea de calcul a centrelor moderne de date este atât de mare încât, spune Wooldridge, l-ar fi uimit chiar și pe Turing. „Enigma nu ar avea nicio șansă împotriva acestor tehnologii”, declară el.

Deși Enigma este depășită, algoritmi moderni precum RSA (Rivest–Shamir–Adleman), dezvoltat în 1977, oferă în continuare un nivel ridicat de securitate. Acesta se bazează pe dificultatea de a descompune numere foarte mari în factori primi.

Totuși, viitorul nu este garantat. Wooldridge avertizează că, dacă computerele cuantice vor deveni realitate, metodele actuale de criptare ar putea deveni la fel de vulnerabile ca Enigma.

„Va trebui să dezvoltăm noi tehnologii de securitate pentru a ține pasul”, apune acesta.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Nostradamus: enigmaticul profet al renașterii. Viața controversată a celui mai faimos clarvăzător din istorie

De ce sute de oameni au jurat că au văzut o navă misterioasă lângă Titanic? O enigmă de un secol

Ordinul Hermetic al Zorilor Aurii, fuziunea dintre francmasonerie, rozacrucianism și un manuscris enigmatic

Manuscrisul Voynich, codex medieval scris într-o limbă inexistentă. Enigmă criptografică veche de 600 de ani