Neuroplasticitatea: minunea adaptabilității creierului uman

Creierul uman este unul dintre cele mai complexe și fascinante organe ale corpului. Spre deosebire de alte organe, acesta are capacitatea remarcabilă de a se adapta, reorganiza și repara pe parcursul întregii vieți.

Această proprietate se numește plasticitate cerebrală (sau neuroplasticitate) și reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri din neuroștiințele moderne.

• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe
• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert

Plasticitatea cerebrală se referă la capacitatea creierului de a se modifica structural și funcțional ca răspuns la experiență, învățare și mediu. Există două tipuri principale de neuroplasticitate: plasticitate structurală – schimbări în conexiunile dintre neuroni (sinapse) și formarea de noi neuroni (neurogeneză). Și plasticitate funcțională – redistribuirea funcțiilor cerebrale, cum ar fi în cazul recuperării după un accident vascular cerebral (AVC).

Ce este plasticitatea cerebrală?

„Plasticitatea este baza învățării și a memoriei. Fiecare nouă abilitate pe care o dobândim modifică structura creierului.” – Dr. Michael Merzenich, neurobiolog

Vechile credințe sugerau că odată cu îmbătrânirea, creierul pierde din capacitatea de a se regenera. Totuși, cercetările moderne au demonstrat că neuroplasticitatea persistă pe tot parcursul vieții, iar creierul poate forma noi conexiuni neuronale chiar și la vârstă adultă. Iată câteva exemple concrete care confirmă acest lucru:

„Nu suntem prinși în structura creierului nostru – o putem modela prin acțiunile noastre zilnice.” – Dr. Lara Boyd, neuroscientist

Cum funcționează plasticitatea creierului?

Creierul se bazează pe rețele neuronale care transmit semnale electrice și chimice. Când învățăm ceva nou sau repetăm o acțiune, conexiunile dintre neuroni (sinapse) se întăresc, iar traseele neuronale devin mai eficiente – un proces numit potențiere pe termen lung (LTP). Acest mecanism este esențial pentru formarea memoriei și dobândirea abilităților.

De exemplu, atunci când exersezi un instrument muzical, creierul tău reduce numărul de neuroni inactivi și întărește conexiunile utile, făcând mișcările mai precise cu timpul. Interesant este că dacă nu folosești o anumită cale neuronală, creierul o „taie” pentru a face loc unor conexiuni mai utile. Acest proces explică de ce uităm informații nefolosite sau de ce exercițiul constant este vital pentru menținerea abilităților.

În plus, neurotransmițătorii precum glutamatul și dopamina joacă un rol crucial în consolidarea acestor conexiuni. Fiecare nouă învățare declanșează o cascadă de reacții biochimice care modifică fizic structura creierului – dovadă a incredibilei lui adaptabilități.

Astfel, cu cât antrenezi mai mult creierul, cu atât devine mai rapid și mai eficient în sarcinile pe care le exersezi – de la rezolvarea de probleme matematice până la învățarea unui sport nou.

Exemple de neuroplasticitate în acțiune: recuperarea după leziuni cerebrale – pacienții care au suferit un AVC pot redobândi funcțiile motorii prin terapie intensivă, deoarece alte zone ale creierului preiau rolul celor afectate. Muzicienii și dansatorii – au o densitate mai mare de materie cenușie în cortexul auditiv și motor, datorită antrenamentului constant. Taximetriștii din Londra – un studiu celebru a arătat că hipocampul (responsabil de memoria spațială) este mai dezvoltat la șoferii care memorează străzile orașului.

Cum putem îmbunătăți plasticitatea creierului?

Deși plasticitatea este un proces natural, o putem stimula prin diverse metode, de la exerciții fizice (activitatea fizică crește fluxul sanguin către creier și stimulează eliberarea de BDNF – factor neurotrofic derivat din creier, o proteină esențială pentru creșterea neuronilor), la învățare continuă. (Studiile arată că învățarea unei limbi străine, a unui instrument muzical sau a unei abilități noi stimulează creșterea conexiunilor neuronale), la somnul de calitate (în timpul somnului, creierul elimină toxine și consolidează memoria. O privare cronică de somn reduce neuroplasticitatea).

De asemenea, practicile de meditație modifică structura creierului, crescând grosimea cortexului prefrontal (responsabil de luarea deciziilor), iar o dietă sănătoasă – alimente bogate în acizi grași omega-3 (pește, nuci), antioxidanți (fructe de pădure) și vitamine B susțin sănătatea creierului.

Neuroplasticitatea la copii vs. adulți

Copiii au un grad mai ridicat de plasticitate cerebrală, motiv pentru care învață rapid limbi străine și abilități motorii. Cu toate acestea, adulții pot menține și îmbunătăți neuroplasticitatea prin metodele menționate mai sus.

Un studiu realizat de Max Planck Institute a demonstrat că adulții care au practicat jongleria timp de trei luni au înregistrat creșteri semnificative în materia albă a creierului.

Deși aceste informații reprezintă o foarte mică parte a ceea ce înseamnă universal fascinant numit neuroplasticitate, am putea concluziona totuși spunând că plasticitatea cerebrală este dovada incredibilului potențial al creierului uman de a se adapta, de a învăța și de a recupera. Prin exerciții mentale, alimentație sănătoasă și printr-un stil de viață echilibrat, putem optimiza funcțiile cognitive și preveni declinul mental asociat cu îmbătrânirea.

„Creierul uman nu este static – este un sistem dinamic care se poate remodela pe parcursul întregii vieți.” – Dr. Norman Doidge, autorul cărții The Brain That Changes Itself

Surse:

https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/12-ways-to-keep-your-brain-young

https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.070039597

https://www.jneurosci.org/content/23/27/9240

https://www.mpg.de/21117594/how-our-brain-processes-language-over-time

https://www.nature.com/articles/427311a

Vă mai recomandăm să citiți și:

Creierul are un ritm ascuns care ar putea dezvălui inteligența

„Lipiciul” anti-îmbătrânire repară în mod natural ADN-ul deteriorat pentru a proteja celulele creierului

Ce au aflat cercetătorii după ce au scanat creierii utilizatorilor ChatGPT?

Statutul socioeconomic este legat de sănătatea creierului, arată un studiu