Cercetătorii oferă o nouă perspectivă cu privire la inegalitatea din Bazinul Carpatic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Distribuția globală a averii este astăzi un subiect aprins de dezbatere. În acest context, științele sociale, umaniste și economia cercetează intens modul în care apar ierarhiile sociale în comunitățile umane și care este originea acestor procese. Una dintre teoriile larg acceptate până acum susține că introducerea agriculturii în Europa, la începutul perioadei neolitice, acum aproximativ 8.000 de ani, a dus inevitabil la formarea unor comunități sociale inegale. Inventarea plugului și transmiterea moștenită a capitalului agricol ar fi accentuat și mai mult aceste inegalități. Cum a evoluat inegalitatea din Bazinul Carpatic?

Un nou studiu contrazice teoria de până acum și oferă o nouă perspectivă cu privire la inegalitatea din Bazinul Carpatic.

Studiul a fost publicat în Science Advances.

„Arătăm că inegalitățile sociale nu au crescut în cei cinci mii de ani care i-au urmat introducerii agriculturii în sud-estul Europei și că apariția plugului nu a dus, într-un timp scurt, la extinderea sau consolidarea acestor inegalități”, afirmă autorul principal al studiului, arheologul dr. Paul R. Duffy, din cadrul Clusterului de Excelență ROOTS al Universității din Kiel (Germania).

Un studiu aduce o nouă perspectivă cu privire la inegalitatea din Bazinul Carpatic

Studiul se bazează pe mai mulți ani de cercetare a preistoriei Bazinului Carpatic, desfășurată de echipa subclusterului „ROOTS of Inequalities”, împreună cu colegi din Statele Unite. Această regiune este deosebit de relevantă pentru studiu deoarece a fost o zonă de tranziție esențială pentru răspândirea agriculturii timpurii din Orientul Mijlociu, prin Anatolia și Balcani, spre Europa Centrală.

„În ultimele decenii, au avut loc numeroase săpături arheologice în această zonă. Bogăția de date arheologice face din Bazinul Carpatic un loc ideal pentru cercetarea evoluției inegalităților socio-economice în preistorie”, explică dr. Duffy.

Unul dintre indicatorii folosiți pentru măsurarea inegalităților a fost dimensiunea locuințelor, un aspect care se poate cuantifica arheologic. Construcția unei case implică un cost semnificativ și reprezintă o formă vizibilă de avere transmisibilă, explică Phys.org.

Rezultatele arată însă că, între neoliticul timpuriu și Epoca bronzului, diferențele de mărime ale locuințelor și, implicit, de avere nu au cunoscut schimbări semnificative.

Cercetătorii au analizat și alte aspecte ale societăților preistorice, precum dimensiunea așezărilor, durata acestora și gradul de colaborare dintre membrii comunității pentru lucrări comune, cum ar fi săparea șanțurilor.

Agricultura nu a dus la creșterea inegalităților

S-a constatat că astfel de șanțuri, cu rol defensiv sau ceremonial, erau construite încă de la sosirea primilor agricultori în sud-estul Europei, însă abia în Epoca bronzului târzie, în jurul anului 1400 î.Hr., ele au devenit semnificativ mai mari.

Durata de locuire a așezărilor oferă și ea indicii clare: comunitățile neolitice erau stabile și de lungă durată, în timp ce cetățile fortificate și alte așezări din Epoca bronzului erau ocupate pentru perioade mult mai scurte.

„Aceste constatări sugerează că, în timp, societățile și-au dezvoltat capacitatea de organizare colectivă. Însă aceste schimbări nu au dus automat la inegalități materiale vizibile. Doar grupurile din perioadele mai târzii prezintă o gamă mai largă de inegalități”, explică dr. Fynn Wilkes, coautor al studiului și cercetător postdoctoral în cadrul Clusterului ROOTS.

Totodată, datele arheologice, precum durata redusă de locuire în Epoca bronzului, sugerează că oamenii părăseau așezările în care începeau să apară primele ierarhii.

„Se pare că aveau opțiunea de a-și exprima nemulțumirea plecând, ceea ce submina puterea liderilor ambițioși de a-și impune voința asupra comunității”, adaugă dr. Duffy.

Prin urmare, datele nu susțin ideea unei legături inevitabile între începuturile agriculturii și creșterea inegalităților. Studiul, axat pe un exemplu regional detaliat, confirmă concluziile unor cercetări globale anterioare care pun la îndoială teoria conform căreia Epoca neolitică a declanșat automat formarea ierarhiilor sociale.

„Sunt necesare și alte studii amănunțite în regiuni bine documentate pentru a înțelege mai bine mecanismele care favorizează sau împiedică apariția inegalităților”, încheie dr. Duffy.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce este călcâiul lui Ahile?

Ziua în care Orientul şi Occidentul s-au despărţit pentru totdeauna din punct de vedere religios

Test de cultură generală. Care este cea mai grea statuie din lume?

Descoperirea Troiei de către Heinrich Schliemann: adevăr și legendă în arheologie