Pentru prima dată, astronomii au fotografiat jeturile stelare de la o stea tânără, aflată la 26.000 de ani-lumină de Soare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru prima dată, o echipă de astronomi japonezi a reușit să obțină imagini clare ale jeturilor și fluxurilor de materie provenite de la o stea aflată în formare în regiunile îndepărtate ale Căii Lactee.

Observațiile au fost realizate cu ajutorul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) – un observator din Chile format din 66 de antene.

Steaua, denumită Sh 2-283-1a SMM1, se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Soare și la peste 51.000 de ani-lumină de centrul galaxiei.

ALMA a dezvăluit jeturi înguste de gaz, expulzate cu mare viteză în direcții opuse, înconjurate de fluxuri mai lente și mai largi. Analiza mișcării gazului a arătat că aceste jeturi nu sunt continue, ci apar în rafale episodice la intervale cuprinse între 900 și 4.000 de ani.

Acest ritm intermitent este esențial pentru procesul de creștere a stelei: îi permite să acumuleze materie din discul său de gaz și praf, dar și să elimine excesul de masă și rotație. Fenomenul fusese observat la stele mai apropiate, însă aceasta este prima confirmare la o distanță atât de mare de centrul galactic.

O stea tânără cu un „nucleu fierbinte”

Echipa a analizat compoziția chimică a regiunii, concentrându-se pe monoxidul de carbon (CO) și monoxidul de siliciu (SiO). Raportul dintre cele două era mai mic decât în regiunile interne ale galaxiei, ceea ce sugerează diferențe de chimie a șocurilor și de proprietăți ale prafului în zonele sărace în elemente grele, scrie InterestingEngineering.

„Această descoperire arată că fizica formării stelelor este universală, însă chimia depinde de condițiile locale”, notează cercetătorii.

Protosteaua Sh 2-283-1a SMM1 este deosebit de luminoasă – aproximativ de 6.700 de ori mai strălucitoare decât Soarele – și se află pe cale să devină o stea de masă intermediară spre mare. În jurul ei, astronomii au identificat un nucleu fierbinte, bogat în molecule complexe, un tip de regiune extrem de rar întâlnită în partea externă a galaxiei. Este doar al doilea caz de acest fel descoperit până acum.

Prezența moleculelor organice complexe sugerează că astfel de zone ar putea reprezenta semințele chimice pentru formarea viitoarelor planete.

Implicații pentru înțelegerea Universului timpuriu

Această descoperire arată că procesul de formare stelară este același indiferent dacă are loc aproape de Soare sau în regiunile periferice ale Căii Lactee. Totuși, compoziția chimică diferită oferă indicii despre cum s-au format primele generații de stele din Univers, în condiții mult mai sărace în elemente grele.

„Prin rezolvarea jeturilor și fluxurilor la o protostea aflată atât de departe, putem demonstra că aceleași procese fizice care modelează stelele apropiate funcționează și în medii cu metalicități scăzute”, a explicat Toki Ikeda, autorul principal al studiului de la Universitatea Niigata.

Echipa intenționează să continue observațiile asupra altor proto-stele din zonele periferice ale galaxiei, pentru a înțelege dacă ciclurile de expulzare a materiei și compoziția moleculară se schimbă odată cu nivelul de metale din mediul local.

Rezultatele au fost publicate în revista The Astrophysical Journal.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Astronomii au descoperit două planete de mărimea Pământului care orbitează o stea bizară

Astronomii au descoperit că o stea moartă ascunde un defect surprinzător de regulat

Astronomii au descoperit o stea bizară în constelația Pegasus

O stea minusculă a dat naștere unei planete gigantice; cercetătorii încearcă să afle cum a fost posibil