Legătura dintre insomnie și îmbătrânirea accelerată a creierului

Persoanele care suferă de insomnie cronică pot avea un declin mai rapid al memoriei și al capacităților cognitive odată cu înaintarea în vârstă, însoțit de modificări vizibile la nivel cerebral pe imaginile de specialitate, comparativ cu cei care nu au această problemă, arată un nou studiu. Care este legătura dintre insomnie și îmbătrânirea accelerată a creierului?

Studiul a fost publicat în revista Neurology.

• Majoritatea planetelor ar putea fi prea aride pentru viață. Ce avantaj secret are Pământul?
• Cum se manifestă ADHD la adulți și ce poți face ca să-ți regăsești echilibrul

Oamenii de știință au găsit o legătură între insomnie și îmbătrânirea accelerată a creierului. Cercetarea a relevat că persoanele cu insomnie cronică, definită ca dificultăți de somn de cel puțin trei ori pe săptămână, timp de minimum trei luni, au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta tulburări cognitive ușoare sau demență decât cei fără insomnie. Practic, acest lucru echivalează cu un proces de îmbătrânire accelerat cu aproximativ 3,5 ani. Totuși, studiul arată doar o asociere, nu o legătură de cauzalitate directă între insomnie și îmbătrânirea creierului.

„Insomnia nu afectează doar felul în care te simți a doua zi, ci ar putea avea consecințe asupra sănătății creierului pe termen lung. Am observat un declin mai rapid al funcțiilor cognitive și modificări la nivel cerebral care sugerează că insomnia cronică ar putea fi un semnal de avertizare precoce sau chiar un factor ce contribuie la probleme cognitive viitoare”, a declarat autorul principal, dr. Diego Z. Carvalho, de la Mayo Clinic (SUA), membru al Academiei Americane de Neurologie.

Care este legătura dintre insomnie și îmbătrânirea accelerată a creierului?

Studiul a urmărit timp de 5,6 ani un grup de 2.750 de adulți în vârstă, cu o vârstă medie de 70 de ani, care nu prezentau tulburări cognitive la început. Dintre aceștia, 16% aveau insomnie cronică. Participanții au completat chestionare privind calitatea somnului, au efectuat anual teste de memorie și gândire, iar unii au făcut investigații imagistice pentru a depista leziuni ale vaselor mici de sânge și acumulări de plăci de amiloid, asociate cu boala Alzheimer.

Pe parcurs, 14% dintre cei cu insomnie au dezvoltat tulburări cognitive ușoare sau demență, în comparație cu 10% dintre cei fără insomnie. După ajustarea rezultatelor pentru factori precum vârsta, hipertensiunea, tratamentele pentru somn sau apneea, s-a confirmat că insomnia crește riscul cu 40% și accelerează declinul cognitiv, subliniază Eurek Alert.

Care persoane sunt mai vulnerabile?

Analizând tipurile de insomnie, cercetătorii au constatat că persoanele care au dormit mai puțin decât de obicei în ultimele două săptămâni aveau rezultate cognitive similare cu persoane cu patru ani mai în vârstă, dar și mai multe leziuni cerebrale și plăci de amiloid, efect comparabil cu riscul dat de gena APOE ε4, cunoscută pentru legătura cu Alzheimer. În schimb, cei care au dormit mai mult decât de obicei prezentau mai puține leziuni la nivelul vaselor mici.

Rezultatele au arătat că anumite grupuri sunt mai vulnerabile, în special purtătorii genei APOE ε4, la care declinul cognitiv a fost mai accentuat.

„Concluziile noastre sugerează că insomnia poate afecta creierul prin mecanisme diferite, implicând atât plăcile de amiloid, cât și sănătatea vaselor mici care hrănesc creierul. De aceea este important să tratăm insomnia cronică nu doar pentru calitatea somnului, ci și pentru protejarea sănătății cerebrale odată cu vârsta. Somnul nu înseamnă doar odihnă, ci și reziliență pentru creier”, a explicat dr. Carvalho.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care este diferența dintre ouăle albe și ouăle maro?

Cuplurile au o probabilitate semnificativ mai mare de a împărtăși aceleași boli psihiatrice

Speranța de viață a oamenilor a ajuns la limită, arată un studiu

Celulele stem umane devin mai active și îmbătrânesc mult mai repede în spațiu