Dacă sunetul unui bebeluș care plânge te face să te înroșești la față, nu este doar o impresie. Un nou studiu arată că plânsul copiilor, mai ales cel provocat de durere, declanșează efectiv o creștere a temperaturii feței adulților, probabil ca un mecanism menit să ne împingă la acțiune.
Sunetul unui bebeluș care plânge este insuportabil în mod intenționat. Pentru că nu au limbaj, bebelușii folosesc acest mijloc ca să atragă ajutorul părinților. Iar strigătele provocate de durere sunt mult mai haotice decât cele generate de disconfort ușor.
Aceste plânsete intense sunt produse prin contracții forțate ale cutiei toracice, care trimit valuri de aer sub presiune prin corzile vocale, rezultând tonuri variabile și sunete discordante, cunoscute în acustică sub numele de fenomene neliniare (NLP). „S-a demonstrat că NLP sunt indicatori de încredere ai nivelului de durere sau suferință exprimate de bebeluș”, explică bioacusticianul Lény Lego, de la Universitatea Jean Monnet (Franța).
Cercetătorii francezi au vrut să afle cum reacționează sistemul nervos al adulților la aceste sunete și ce efecte fiziologice produc ele. Au fost testați 41 de participanți (21 bărbați și 20 femei, cu vârsta medie de 35 de ani), care au ascultat 23 de înregistrări cu plânsete provenite de la 16 bebeluși, fie în timpul unei băi, fie în momentul înțepăturii unui vaccin.
În timp ce participanții ascultau, o cameră termică le monitoriza temperatura facială. Creșterea căldurii la nivelul feței este un răspuns al sistemului nervos autonom, partea inconștientă a organismului care controlează funcții vitale precum ritmul cardiac, respirația sau digestia. Ulterior, participanții au fost rugați să spună dacă au auzit plânsete de disconfort sau de durere.
Rezultatele au arătat că plânsetele cu un nivel ridicat de NLP au declanșat reacții mai intense, cu o înroșire vizibilă a feței, în comparație cu cele care conțineau puține sau niciun astfel de fenomen acustic. Acest lucru sugerează că aceste sunete haotice sunt mult mai eficiente în a capta atenția adulților, la nivel fiziologic, decât plânsetele obișnuite, notează Science Alert.
Răspunsul a fost observat în egală măsură la femei și la bărbați, confirmând studii anterioare care arată că ambele sexe pot recunoaște cu fiabilitate plânsul provocat de durere. Totuși, cercetătorii atrag atenția că studiul este preliminar și ridică întrebări metodologice. De exemplu, majoritatea participanților nu aveau experiență cu bebeluși, astfel că reacțiile părinților ar putea fi diferite.
În plus, plânsetele analizate erau sunete naturale, cu multe variații acustice. Încă nu este clar care dintre aceste fenomene neliniare provoacă reacția termică sau dacă tocmai combinația lor produce un efect atât de puternic.
Cercetarea a fost publicată în Journal of the Royal Society Interface.
De ce au reînviat cercetătorii o genă veche de 20 de milioane de ani?
Cercetătorii au aflat: care oameni au mai mult succes pe aplicațiile de dating?